Nu de puține ori, ne întrebăm oare cât de departe a ajuns cunoașterea noastră? Cu siguranță, mai sunt multe „secrete” încă ascunse ce ne afectează viața de zi cu zi și care pot influența viața copiilor noștri. Putem oare să ne influențăm viitorul nescris încă? Este evident, nici o clipă nu vom înceta să gândim spre viitor, să încercăm să depășim granițele cunoașterii, să putem să ne creăm o viață mai bună.

Trăim într-un secol al vitezei și al competiției științifice, un stimulent omniprezent în orice domeniu, inclusiv în cercetarea pentru mediu. Terra este singura planetă pe care o avem și nu ne putem permite luxul de a nu o prețui. Orice problemă locală sau regională poate deveni o problemă globală și orice particularitate globală ne poate afecta local.

Cunoașterea, înțelegerea și controlului stării mediului, indiferent că vorbim despre aer, apă, sol sau vegetație, se bazează pe culegerea de date și informații de la nivel local până la nivel regional sau global, de la sol până în atmosfera înaltă și pe analiza centralizată, cumulativă a acestora prin programe și inițiative internaționale, care să ofere o interfață utilizabilă de către politicieni, populație sau oameni de știință.

Dezvoltarea unor capacități care să surprindă acele fenomene și particularități prezente la nivelul diverselor componente ale mediului a reprezentat o provocare majoră pentru autoritățile decizionale internaționale în ultimele decenii. Pentru a înțelege interacțiile și modificările atmosferei, apei și solului, precum și pentru a cuantifica impactul acestora asupra climei, sunt necesare observații pe termen lung, cu instrumente complexe și complementare, aflate la granița dintre discipline și care să fie uniform distribuite la scară geografică.

ceo-terra-stiinta-tehnica-102Până în prezent, la nivel internațional au fost dezvoltate câteva platforme de cercetare în domeniul mediului și în special al studiului atmosferei, care să ofere capacitatea de analiză de la cel mai mic detaliu până la procese majore care pot duce la modificări climatice. Astfel că platforme precum CESAR (Cabauw – site experimental pentru cercetări atmosferice), JOYCE (Jülich – observator pentru evoluția norilor) sau CIAO (CNR-IMAA – observator atmosferic) au devenit situri competitive și unanim acceptate ca infrastructuri de top în cercetarea din domeniul atmosferei și mediului și un model de urmat pentru alte grupuri de cercetători

În România, astfel de modele nu au rămas doar un deziderat, ci s-au concretizat în Centrul Măgurele pentru Studii de Atmosferă și Radiație (MARS), ce va fi funcțional în următorii trei ani. Putem spune, de altfel, că totul a pornit de la un vis, o idee implantată în conștiința noastră, atunci când, prin diverse acțiuni comune cu cercetători din alte medii academice internaționale, am putut să observăm ce înseamnă să lucrezi cu tehnologie de ultimă generație.

Este limpede acum că MARS va fi similar marilor observatoare Europene menționate, facilitând participarea la infrastructuri mari de cercetare pentru mediu aflate pe lista de interes a Uniunii Europene, precum ACTRIS, InGOS și ICOS, ce au ca scop studierea compușilor atmosferici și efectelor acestora asupra climei și vieții. Pentru noi, acest vis devenit realitate va deschide perspective extraordinare de participare pe termen lung la misiunile spațiale de observare a Pământului precum ADM-Aeolus, EarthCARE, Sentinels, FLEX și SMOS, fiind singura infrastructură de acest tip în Estul Europei și, astfel, un pilon esențial și de foarte mare interes pentru Agenția Spațială Europeană.

Crearea unor mari infrastructuri care să asigure fluxul continuu de date și de informații privind observarea Terrei generează nevoia de a asigura accesul la informații prin punerea acestora în comun într-o manieră ușor accesibilă și utilizabiIă. La scară mare, Global Earth Observation System of Systems (GEOSS) este sistemul care integrează informații culese de la diverse platforme, utilizate atât de mediul academic, cât și de cel politic ca sprijin în luarea deciziilor. GEOSS se bazează în acest proces pe observațiile satelitare din programele de observare a Pământului, precum și pe infrastructurile de cercetare pentru mediu situate la sol.

MARS va oferi flux de date, devenind un contributor important și unicul atât de complex din această zonă geografică. Trebuie menționat, de altfel, că toate acestea se vor construi în cadrul proiectului Centrul de Cercetare a Mediului și Observarea Terrei (CEO-TERRA), cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 și va include facilități de observare de la sol, laboratoare asociate și centre de date care să contribuie semnificativ Ia activitățile de observare a Pământului, cu obiectivul de a asigura baza experimentală pentru viitoare domenii de știință multidisciplinare și de frontieră.

Inițiatorul proiectului este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), ce acționează ca un pol de excelență la nivel regional în Europa de Est și Sud Est, asigurând posibilități observaționale multiple în ceea ce privește schimbările climatice, date de la sol folosite pentru programele de cercetare a Terrei și de asemenea expertiză științifică în ceea ce privește tehnologia de cercetare a mediului.

ceo-terra-stiinta-tehnica-103În prezent, INOE contribuie la numeroase programe Europene și globale pentru mediu și climă, dar în același timp investește în viitor prin dezvoltarea de noi infrastructuri și noi direcții de cercetare. Toate aceste realizări, majore pentru noi, au pornit de la o bază solidă atât materială, cât și umană, construită în ultimii 15 ani prin proiecte de cercetare naționale și internaționale, prin participarea la rețele Europene de profil și prin implementarea proiectelor Agenției Spațiale Europene (ESA), o carte de vizită cu care ne mândrim.

Prin acest proiect, CEO-TERRA, ne propunem modernizarea si consolidarea a ceea ce am realizat până acum prin lucrări de construcție și achiziții de echipamente care să permită:

  • crearea de noi direcții de cercetare în domeniul observării Pământului;
  • creșterea gradului de cunoaștere în domeniul atmosferei și a proceselor ce intervin în modificarea acesteia;
  • atingerea criteriilor de performanță, trasabilitate și relevanță ale infrastructurilor europene de cercetare pentru mediu și ale ESA.

O astfel de infrastructură va deschide noi oportunități, atât de cercetare, cât și de colaborări internaționale, care vor propulsa cercetarea românească în topul celor mai bune grupuri academice din lume. Noi tematici de cercetare pentru studii doctorale, postdoctorale (naționale și internaționale) și nu numai, așa cum ar fi: studiul norilor, interacțiile aerosoli-nori, cuantificarea efectelor radiative ale aerosolilor și norilor, studii la microscară a stratului limită planetar, studiul turbulenței și fluxurilor, studii privind proprietățile fizice și chimice ale precipitațiilor, etc., vor fi generate, creând premisele creșterii vizibilității în plan academic prin lucrări și participări la manifestări stiințifice.

Poate aceste tematici pot părea punctuale, dar impactul lor poate fi major prin preluarea rezultatelor în modele de prognoză meteorologică, de dispersie a poluanților, de predicție a schimbărilor climatice etc., generând rezultate și decizii susținute științific cu impact în viața de zi cu zi. CEO-TERRA reprezintă o cărămidă către viitor adăugată la temelia deja construită prin proiectele premergătoare în vederea diversificării activităților posibile în acest moment în mediul de cercetare românesc și menținerii la un standard european de excelență.

Comentați pe Facebook