Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

„Parazitul” genomic

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

Ce se va întâmpla cu specia umană? Vom dispărea sau vom...

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

Record de supraviețuire pentru un embrion uman artificial

S-a atins un nou record de supraviețuire pentru un embrion uman artificial. Oamenii de știință britanici de la Universitatea din Cambridge au reușit să...

Un embrion, trei părinți

În Marea Britanie, un grup alcătuit din cercetători și pacienți a cerut guvernului modificarea legii privind reproducerea asistată, în vederea legalizării unei tehnici care permite implantarea unui embrion cu ADN provenit de la trei persoane: cei doi părinți, desigur, dar și o a treia donatoare.  Susținătorii acestei tehnici consideră că în acest fel s-ar evita pericolul de a le transmite copiilor boli  genetice rare.

Viermii modificaţi genetic pot produce o mătase de duritatea oţelului

Cercetătorii americani de la Universitatea din Wyoming au creat viermi de mătase modificaţi genetic care pot produce o mătase mult mai rezistentă – aceasta are o duritate mai mare decât oţelul.

Câinii au fost domesticiți acum cel puțin 33.000 de ani

Ceea ce se credea a fi, inițial, craniul unui lup preistoric, descoperit în Munții Altai Siberia, s-a dovedit a fi, mai degrabă, fosila unui animal mult mai apropiat de câinii domestici. O descoperire ce trimite data domesticirii câinilor cu peste 15.000 de ani mai înainte de data oficial recunoscută de știință.

Jocurile foamei: când politica își propune să repare genetica

politica-genetica-stiinta-tehnica
Prin genetică înțelegem analiza mutațiilor și a mutanților. Genetica este o știință despre mutanți, o radiografie a modificărilor ADN-ului care se reflectă în fenotip,...

Premieră medicală: Cercetătorii au creat neuroni din piele umană, fără ajutorul...

Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze neuroni funcţionali direct din celule ale pielii umane - pot fi folosite inclusiv celule provenind de la bolnavii de Alzheimer. Noua metodă, potrivit revistei Cell, va putea oferi o soluţie viabilă pentru generarea de noi neuroni.

Un stick USB poate descifra ADN-ul în câteva secunde

MinION este un dispozitiv miniatural asemănător unei memorii USB, creat de firma britanică Oxford Nanopore, capabil să descifreze în câteva secunde ADN-urile genoamelor simple (de bacterii și virusuri), care ar putea avea aplicații majore în medicină și în genetică.

Cercetătorii pot rescrie cu ușurință codul genetic al organismelor vii

Grație unei noi tehnici promițătoare, oamenii de știință pot jongla cu ADN-ul în interiorul celulelor vii, după principiul „cut-and-paste”. Acest lucru le-ar putea permite o serie de procedee medicale, de la testarea noilor medicamente și până la vindecarea bolilor genetice.