Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc. În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului. Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Genetică

Noua generaţie de buldogi, radical îmbunătăţită?

Toţi câinii aparţin aceleiaşi specii, având doar fenotipuri diferite. De multe ori, apariţia unei noi rase de câine se face în funcție nevoia şi de cererile crescătorilor – aceasta poate duce însă la anumite probleme de sănătate ale rasei. Probabil cea mai afectată de probleme de sănătate rasă canină este buldog-ul…

Editarea genomului prin tehnici foarte precise ar putea declanșa o revoluție...

Geneticienii de la MIT, de la Institutul Broad și de la Universitatea Rockefeller au dezvoltat o nouă tehnică pentru modificarea cu precizie a genoamelor celulelor vii prin adăugarea sau eliminarea genelor.

Primul „vaccin anti-cancer universal” ne dă speranțe mari

Vaccin anti-cancer
Oamenii de știință de la Universitatea din Mainz în Germania au făcut un pas important în direcția dezvoltării a ceea ce ar putea fi...

Suntem toți mai puțin „mutanți” decât se credea

Sunt în număr de 60 mutațiile genetice pe care fiecare individ le moștenește de la tată și de la mamă (într-o măsură diferită de la fiecare dintre ei) și nu între 100 și 200, așa cum se credea. În urma unui studiu, cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute, Université de Montreal, North Carolina State University și Broad Institute of Harvard and MIT au redimensionat numărului de „erori” din ADN-ul fiecăruia dintre noi.

O bacterie descoperită în Yakutia pare a fi secretul tinereţii veşnice

Cercetătorii ruşi susţin că o specie de bacterii descoperită recent în permafrost-ul siberian ar putea încetini procesul de îmbătrânire. Potrivit Academiei Ruse de Ştiinţe, această proprietate a speciei de bacterii, numită Bacillius F, a fost descoperită în timpul efectuării unor experimente de laborator asupra şoarecilor.

Oamenii de știință vor să readucă la viață 22 de specii...

Specialiștii diferitelor ramuri ale Științei au discutat recent, sub umbrela unei conferințe susținute de National Geographic, posibilitatea, premisele, mijloacele și implicațiile etice ale  „resurecției” unor specii de animale dispărute, în cadrul unui proces denumit de ei, în traducere aproximativă, „dezextincție”.

Genetica privește cu coada ochiului. La evoluția ochiului

genetica-ochi-stiinta-tehnica-0
Adversarii evoluționismului aduc argumente persuasive, de genul: dacă evoluția înseamnă trecerea graduală de la simplu la complex, atunci cum poate fi explicată apariția ochiului,...

Băutorii de lapte au strămoşi comuni

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

Contracepţie masculină bazată pe control genetic

Cercetătorii Universităţii din Edinburgh, Scoţia, au descoperit rolul genei numită Katnal1 în maturizarea spermatozoizilor. Descoperirea poate duce la dezvoltarea unui nou sistem de contracepţie masculină, care să fie utilizată în locul celei bazate pe controlul producţiei de hormoni.

Cum schimbă paradigma evoluției cel mai vechi ADN uman

În anul 2013, specialiștii departamentului de paleogenetică al Institutului Max Planck din Leipzig făceau un anunț istoric, publicând rezultatele decodificării ADN-ului mitocondrial al unuia...

Cele mai noi subiecte