Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc. În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului. Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Genetică

O mutaţie poate cauza lipsa amprentelor digitale – o boală utilă...

Cercetătorii au descoperit recent o mutaţie genetică ce poate genera o boală foarte rară, adermatoglifie, care se manifestă prin lipsirea individului de orice fel de amprente. Studiul nu numai că oferă importante informaţii despre cauzele genetice ale adermatoglifiei şi despre formarea amprentelor digitale, dar şi subliniază importanţa studierii mutaţiilor genetice pentru cercetarea biologiei umane

Fiecare om are în medie 100 de gene defecte

Potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi, publicat în revista Science, care analizează 185 de genomuri umane, fiecare dintre noi avem în jur de 100 de gene „defecte”. Unele dintre ele pot cauza afecţiuni, altele sunt inofensive, iar altele chiar sunt benefice.

Geneticienii americani au introdus cu succes ADN de mamut în genomul...

Este „opera” specialiștilor în genetică de la Universitatea Harvard, care ne-ar putea aduce cu un pas mai aproape de momentul „renașterii” acestor animale emblematice, care au fost mamuții.

„Parazitul” genomic

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

Ce se va întâmpla cu specia umană? Vom dispărea sau vom...

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

Record de supraviețuire pentru un embrion uman artificial

S-a atins un nou record de supraviețuire pentru un embrion uman artificial. Oamenii de știință britanici de la Universitatea din Cambridge au reușit să...

Un embrion, trei părinți

În Marea Britanie, un grup alcătuit din cercetători și pacienți a cerut guvernului modificarea legii privind reproducerea asistată, în vederea legalizării unei tehnici care permite implantarea unui embrion cu ADN provenit de la trei persoane: cei doi părinți, desigur, dar și o a treia donatoare.  Susținătorii acestei tehnici consideră că în acest fel s-ar evita pericolul de a le transmite copiilor boli  genetice rare.

Viermii modificaţi genetic pot produce o mătase de duritatea oţelului

Cercetătorii americani de la Universitatea din Wyoming au creat viermi de mătase modificaţi genetic care pot produce o mătase mult mai rezistentă – aceasta are o duritate mai mare decât oţelul.

Câinii au fost domesticiți acum cel puțin 33.000 de ani

Ceea ce se credea a fi, inițial, craniul unui lup preistoric, descoperit în Munții Altai Siberia, s-a dovedit a fi, mai degrabă, fosila unui animal mult mai apropiat de câinii domestici. O descoperire ce trimite data domesticirii câinilor cu peste 15.000 de ani mai înainte de data oficial recunoscută de știință.

Jocurile foamei: când politica își propune să repare genetica

politica-genetica-stiinta-tehnica
Prin genetică înțelegem analiza mutațiilor și a mutanților. Genetica este o știință despre mutanți, o radiografie a modificărilor ADN-ului care se reflectă în fenotip,...

Cele mai noi subiecte