Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc. În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului. Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Genetică

Putem sta liniștiți, lumea nu va rămâne fără bărbați

În ultimii ani, s-a speculat, atât în presă cât și printre unii geneticieni, că sfârșitul bărbaților ar putea fi aproape, sau măcar probabil, ca urmare a sărăcirii constante a cromozolului Y.

Stresul face bine!

Stresul oxidativ poate cauza „stricăciuni” celulelor, dar tot el furnizează și „antidotul”: determină celulele să sintetizeze niveluri mai ridicate dintr-o proteină capabilă să stimuleze capacitatea de reparare a deteriorărilor survenite la nivelul ADN-ului.

Oamenii de știință vor să readucă la viață 22 de specii...

Specialiștii diferitelor ramuri ale Științei au discutat recent, sub umbrela unei conferințe susținute de National Geographic, posibilitatea, premisele, mijloacele și implicațiile etice ale  „resurecției” unor specii de animale dispărute, în cadrul unui proces denumit de ei, în traducere aproximativă, „dezextincție”.

Premieră medicală – S-a reușit crearea de spermă artificială din celule...

Este pentru prima oară când s-a reuşit crearea de spermatozoizi viabili artificiali din celule stem – această descoperire va duce la crearea de noi tratamente împotriva sterilităţii masculine. Nu este prima tentativă de acest fel, însă este prima oară când se creează spermă artificială din celule stem embrionare.

„Pixul ADN” revoluționează recoltarea probelor biologice

Micro-Swab
Un dispozitiv cu aspect similar unui pix i-ar putea ajuta pe medicii legiști să extragă cantități generoase de ADN de pe suprafețe dificile. Micro-Swab...

O nouă terapie genetică pentru corectarea unei forme de orbire

Cercetătorii Universităţii din Florida au dezvoltat un nou tip de terapie genetică pentru tratamentul unei forme de orbire ce afectează atât persoanele tinere, cât şi pe cele în vârstă – retinita pigmentară.

Geneticienii ar putea clona un neanderthalian pentru a studia evoluția umană

Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, expertul în biologie sintetică George Church de la Universitatea Harvard explică modul în care ADN-ul va deveni materia primă a viitorului – una care va contribui la proiectarea unor ființe umane rezistente la virusuri și care ar putea face posibilă chiar readucerea la viață a unor specii dispărute, așa cum este omul de Neanderthal.

Terapia genetică telomerică prelungește cu 24% durata de viață a șoarecilor

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Extracţia mostrelor ADN din creierele pacienţilor decedaţi elucidează din misterele...

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Geneticienii au aflat data la care a fost scrisă Iliada

Limbajul se comportă aidoma genelor. Aceasta a fost ideea de la care au plecat mai mulți geneticieni din Marea Britanie și SUA, cercetători care, folosind aceleași metode cu care dezvăluie parcursul oamenilor prin  istorie în funcție de mutațiile genetice, au reușit să identifice vârsta exactă a celebrei opere antice „Iliada”.

Cele mai noi subiecte