Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc. În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului. Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Genetică

ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului

Cercetătorii Agenției Proiectelor de Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa), divizia tehnologică a Pentagonului, plănuiesc să se joace de-a Dumnezeu. Instituția guvernamentală a pus bazele unei fabrici de manipulare a materialului genetic, în cadrul căreia se vor crea noi forme biologice.

O bacterie modificată genetic transformă CO2 în energie

Cultură de bacterii
O bacterie modificată genetic transformă CO2 în energie. Biologii de la Universitatea Harvard au modificat genetic o bacterie, care poate extrage dioxidul de carbon...

Omul modern încă evoluează

Un studiu realizat de cercetători canadieni și britanici a demonstrat că selecția naturală este încă activă.

CRISPR: editarea genetică umană a primit undă verde în SUA

ADN CRISPR
Editarea genetică umană a primit undă verde în SUA. Forul decizional responsabil de aprobarea experimentelor medicale din SUA a dat „undă verde” aplicării pe...

Tu cât de Neanderthalian ești?

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

Extracţia mostrelor ADN din creierele pacienţilor decedaţi elucidează din misterele...

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Jocurile foamei: când politica își propune să repare genetica

politica-genetica-stiinta-tehnica
Prin genetică înțelegem analiza mutațiilor și a mutanților. Genetica este o știință despre mutanți, o radiografie a modificărilor ADN-ului care se reflectă în fenotip,...

O mutaţie poate cauza lipsa amprentelor digitale – o boală utilă...

Cercetătorii au descoperit recent o mutaţie genetică ce poate genera o boală foarte rară, adermatoglifie, care se manifestă prin lipsirea individului de orice fel de amprente. Studiul nu numai că oferă importante informaţii despre cauzele genetice ale adermatoglifiei şi despre formarea amprentelor digitale, dar şi subliniază importanţa studierii mutaţiilor genetice pentru cercetarea biologiei umane

Telomerii din ADN ne dau speranţa de viaţă

Cercetătorii scoţieni au găsit metoda prin care pot estima durata de viaţă a unei persoane, speranţa noastră de viaţă fiind scrisă în ADN încă de la naştere. Evident, telomerii nu pot prezice data la care vom părăsi această lume ca urmare a unui accident ori a vreunei boli contactate în urma stilului nostru de viaţă.

Crearea furnicilor „supersoldat” aduce noi indicii cu privire la evoluţia speciilor

Coloniile de furnici sunt compuse din diverse „caste” de muncitori sau de soldaţi luptători. O echipă de cercetători de la Universitatea McGil din Montreal a modificat larve de furnică care se dezvoltă într-o nouă castă de supersoldaţi.

Cele mai noi subiecte