Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc. În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului. Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Genetică

Tu cât de Neanderthalian ești?

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

S-a născut omenirea, așa cum o știm, din cea mai rea...

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

Afecțiunile genetice vor avea „buton on/ off”

celule-modificate-CRISPRi
Pentru oricine cât de cât interesat de inovațiile din domeniul medical și, specific, din genetică, tehnologia editării genetice prin CRISP-Cas9 este deja destul de...

De ce unii oameni nu au măsele de minte?

Mulți dintre noi au suferit cel puțin o dată în viață de pe urma durerii provocate de măseaua, sau măselele, de minte. Există însă și norocoși care nu au aceste măsele (în număr de patru). Cum se explică această diferență dintre membrii aceleiași specii?

Ce se va întâmpla cu specia umană? Vom dispărea sau vom...

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

Savanții au decupat HIV-ul din celule cu CRISPR/Cas9

Celula-T-infectata-cu-HIV
Se pare că tehnologia de editare genetică CRISPR/Cas9 este într-adevăr o revoluție biologică și vedeta momentului în acest domeniu. Cu mai puțin de o...

Cum schimbă paradigma evoluției cel mai vechi ADN uman

În anul 2013, specialiștii departamentului de paleogenetică al Institutului Max Planck din Leipzig făceau un anunț istoric, publicând rezultatele decodificării ADN-ului mitocondrial al unuia...

Genomul unui fetus de 18 săptămâni a fost descifrat în premieră

Pentru a realiza acest lucru asupra fetusului aflat în pântec, au fost prelevate mostre de sânge de la mamă şi  mostre de salivă de la tată. Scopul studiului, publicat în Science Translational Medicine, este testarea sigură și neinvazivă a fetuşilor de eventuale afecţiuni genetice.

Mic ghid al autostopistului prin celule și organe (iunie 2015)

mic-ghid-mironov---stiinta-tehnica
Hagastaden Adunarea Generală a EUSJA (Asociaţia Jurnaliştilor de Ştiinţă din Uniunea Europeană) s-a ţinut în acest an la Stockholm. Aproape toate ţările Europei au avut reprezentanţi...

Celule umane nemuritoare…

Cercetătorii germani au finalizat secvențierea celei mai importante linii de celule umane. Este vorba despre linia HeLa, care are o poveste cât se poate de interesantă.

Cele mai noi subiecte