Medicină

Prin medicină înțelegem ”arta de a vindeca”, adică un univers foarte larg de cunoștințe, dedicate studierii corpului omenesc și conservării sănătății acestuia. În principiu, sunt mai multe ramuri: etiologia (studierea cauzelor dereglărilor din corp sau a bolilor), patologia (analizarea manifestărilor clinice și a efectelor asupra corpului), diagnosticul (identificarea problemelor), terapia (tratarea problemelor în vederea însănătoșirii corpului) sau profilaxia (acțiunile de prevenire a îmbolnăvirilor). Știința medicinei se bazează pe multe științe conexe, începând cu anatomia, biologia, fizica sau chimia, până la fiziologie, farmacologie sau radiologie. În funcție de istorie și civilizații, avem două mari categorii ale medicinei: cea modernă (faptică) - fondată pe fapte și dovezi experimentale, specifică lumii occidentale și Europei răsăritene; respectiv medicina alternativă (cum este cea naturistă, de exemplu), practicată în special în zonele nedezvoltate sau în curs de dezvoltare, dar care, în multe situații, produce rezultate bune, ca și cea convențională (bazată pe produse farmaceutice, pe utilizarea statisticii și pe teorii ale studiului clinic). Există două mari categorii de specialități clinice: chirugicale și medicale (de la anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase sau cardiologie până la endocrinologie, pediatrie, neurologie sau dermatovenerologie). Pe lângă acestea, mai există specialități paraclinice (de exemplu medicina legală sau epidemiologia), dar și domeniul dentar. Cu alte cuvinte, medicina este un teritoriu extrem de vast, în care noile descoperiri sunt foarte numeroase.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Medicină

Cum se repară centrul memoriei din creier?

Cerectătorii de la Universitatea din Texas, Southwestern Medical Center, SUA, au reuşit să descrie pentru prima oară mecanismele prin care centrul memoriei din creier se „repară” după traume severe.

Alergătorii de performanţă au o structură osoasă diferită de restul oamenilor

Cercetătorii Universităţii de Stat din Pennsylvania au observat, cu ajutorul scanărilor RMN, că oasele labei piciorului (tarsiene, metatarsiene şi falange) alergătorilor de performanţă sunt cu peste 6 procente mai mari decât ale oamenilor obişnuiţi.

Savanții creează medicamente din bacteriile intestinale

Bacterii-intestinale
Savanții creează medicamente din bacteriile intestinale. Deoarece 2% din masa unei persoane adulte reprezintă totalitatea bacteriilor din organismul acesteia, savanții Laboratorului Host-Microbiota Interactions, din...

Primul endoscop autopropulsat din lume înoată, teleghidat, prin tractul digestiv

Cercetătorii japonezi ai Universității Ryukoku și din cadrul Colegiului Medical Osaka au dezvoltat un endoscop de tip capsulă telecomandat și cu propulsie proprie, care poate „înota” de-a lungul tractului digestiv.

Pas important înspre realizarea unui vaccin anti-Alzheimer

O echipă de cercetători ai Universității Laval, de la Spitalul Central Universitar din Quebec și ai companiei farmaceutice GlaxoSmithKline a descoperit o metodă de stimulare a mecanismelor naturale de apărare ale creierului în cazul pacienților suferinzi de maladia Alzheimer

Un biosenzor pentru maladiile Alzheimer, Parkinson și cancer

Biosenzor
Savanții Laboratorului Național de Nanotehnologie din Brazilia au dezvoltat la scară nanometrică un biosenzor cu preț redus care poate face posibilă detectarea anumitor boli...

Un braţ robotic comandat prin unde cerebrale redă mobilitatea persoanelor afectate...

O echipă formată din neurologi şi ingineri de la Brown University şi Harvard Medical School a reuşit cu succes să implanteze în creierele a doi pacienţi câte un microcip, care preia undele cerebrale de comandă a mişcării şi le transmite unui braţ robotic.

Ce facem cu bacteriile imune la antibiotice?

Oamenii de știință derulează cercetări intense cu privire la problema tot mai stringentă a bacteriilor rezistente la tratamente medicamentoase. Recent, astfel de cercetători au descoperit în peștera Lachuguilla, din New Mexico, câteva bacterii noi care i-ar putea ajuta în demersul lor.

Cercetătorii de la Institutul Max Planck au creat ţesut cardiac din...

Savanţii Institutului Max Planck pentru Cardiologie şi Pneumologie din Bad Nauheim, Hessa, Germania, au reuşit să încarce celule de muşchi cardiac pe o structură tridimensională, creată din mătase produsă de viermele de mătase Tasar.

Sângele de șarpe face inima să crească

O echipă de cercetători de la Universitatea din Colorado în Boulder a descoperit că sângele de șarpe ar putea fi un bun leac pentru tratarea bolilor de inimă. Injectarea unor șoareci cu plasmă din sângele recoltat de la șerpi le-a mărit acestora inimile, un posibil tratament pentru afecțiunile miocardice.

Cele mai noi subiecte