Acasă CORP & MINTE Neuroștiințe

Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi - prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice. Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica. Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Neuroștiințe

Semnătura cerebrală a durerii

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.

Creierul uman sub efectul „iluminării divine”

creier-iluminare-divina-stiinta-tehnica-1
New Age, guru, șamani, yoghini, transe, proiecții astrale, extracorporalizări, moarte clinică, meditație transcendentală și alte experiențe extrasenzoriale. Începutul de mileniu a familiarizat întreaga lume...

S-a identificat o posibilă conexiune între poluare și autism

Potrivit unui studiu coordonat de cercetătorii Universității din Sudul Californiei, femeile însărcinate care locuiesc în apropierea tronsoanelor foarte circulate sau în orașele cu trafic intens ar putea fi de trei ori mai predispuse decât în mod obișnuit să dea naștere unor copii autiști.

Celulele gliale, „moderatorii” sinapselor

Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.

Învățare în stil Matrix – „injectarea” cunoașterii în creier în mod...

Oamenii de știință de la Boston University și de la ATR Computational Neuroscience Laboratories, din Kyoto, au preluat în premieră „frâiele” mecanismului de învățare din creierul uman, inducându-i acestuia un anumit comportament prin stimularea unor tipare cerebrale.

Celulele stem ombilicale pot fi transformate în celule de suport ale...

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

Un medicament pentru uitare?

Cercetătorii Universității din Montreal susțin că medicamentul denumit metirapon reduce capacitatea creierului de a retrăi sentimentele negative asociate cu amintirile dureroase. Altfel spus, evocarea sau rememorarea acestora din urmă de către pacient este, pur și simplu, blocată.

Adresarea de mulţumiri ne îmbunătăţeşte starea de sănătate

Un studiu efectuat recent a demonstrat că adresarea unui simplu „mulţumesc”, fie pe cale orală, fie în scris, declanşează eliberarea unor substanţe chimice în creier, ce fac nivelurile de cortisol, cunoscut ca hormon al stresului, să scadă vertiginos. Mulţumirile trebuie însă să fie sincere, nu ne putem păcăli organismul prin „mulţumiri de complezenţă”.

Încăpățânarea este înscrisă-n gene

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Misterele minții: ești 2 în 1

video
Mintea umană, implicit creierul și conștiința, reprezintă cel mai mare mister al Universului, al umanității și până la urmă al fiecăruia dintre noi. Nu...

Cele mai noi subiecte