Acasă CORP & MINTE Neuroștiințe

Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi - prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice. Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica. Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Neuroștiințe

Chiar se uită toată lumea la tine?

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

Cercetătorii americani au descoperit o metodă prin care pot citi gândurile

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.

Creierul, un sistem de telecomunicații

Adaptând metodologia de cercetare utilizată în telecomunicații la studiul creierului, cercetătorii canadieni au au descoperit că timpul scurs între emiterea unui mesaj și altul este reprezintă un indicator valid al activității ariilor cerebrale.

O nouă pilulă pentru creier ar putea repara memoria ca prin...

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.

Un nou dispozitiv pentru victimele accidentelor vasculare cerebrale dovedește capacități remarcabile

Un grup de cercetători de la Centrul pentru Atac Cerebral din cadrul UCLA, condus de dr. Jeffrey Saver, a construit cu ani în urmă un dispozitiv pentru tratarea pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC) capabil să restabilească circulația sanguină și să îndepărteze cheagurile de sânge din vasele intracraniene. O nouă abordare a acestei tehnologii, de la institutul Covidien, se dovedește acum de două ori mai eficientă.

Deşi inima este simbolul iubirii, aceasta provine de la creier

Iubirea are efecte dintre cele mai ciudate asupra corpului nostru: fluturaşi în stomac, puls accelerat, treceri de la agonie la extaz şi invers. Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, toate aceste senzaţii vin din creier, iubirea romantică nefiind altceva decât un răspuns primitiv al acestuia.

Funcțiile cognitive ar putea fi influențate de sânge

În cadrul unui experiment derulat de cercetătorii Universității Stanford, din SUA, s-a constatat că, atunci când șoarecii tineri sunt expuși la sângele șoarecilor mai bătrâni, neuronii lor deprind trăsături specifice acestora din urmă. Atunci când transferul se face în sens invers, celulele nervoase ale șoarecilor bătrâni se revigorează, imitându-le pe cele tinere.

Legile hazardului, prima și ultima frontieră

legile-hazardului-stiinta-tehnica-1
„Ta panta rhei”. Citatul îi aparține filosofului grec presocratic Heraclit din Efes și înseamnă că totul se află într-un flux, nimic nu rămâne neschimbat. Trăim într-o...

Mic ghid al autostopistului 
prin celule şi organe (februarie 2016)

mic-ghid-mironov---stiinta-tehnica-3
Lupta împotriva cancerului O declaraţie epocală a făcut Preşedintele SUA în cadrul recentului său „Discurs despre Starea Naţiunii”. Preluând postura legendarului J. F. Kenedy de...

Celulele stem ombilicale pot fi transformate în celule de suport ale...

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

Cele mai noi subiecte