Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Cu un pas mai aproape de citirea gândurilor

Potrivit unui studiu publicat în PLoS Biology, cercetătorii Universității Berkley, din California, au realizat o metodă de reconstrucţie a cuvintelor, pe baza undelor cerebrale emise de creierele unor subiecţi care se gândeau la respectivele cuvinte.

Un creier artificial pentru a înțelege mai bine creierul uman

Se numește Spaun (Semantic Pointer Architecture Unified Network) și este de fapt o rețea neuronală, alcătuită din circa 2,5 milioane de neuroni virtuali. Spaun imită foarte bine funcționarea creierului uman și este chiar capabil să rezolve teste de inteligență.

„Dansul” neuronilor

Două studii realizate de cercetătorii de la Universitatea Yale și de la Weill Cornell Medical College au permis „demascarea” detaliilor procesului complex care reglează fluxul de neurotransmițători  între neuronii creierului. Este vorba despre „un dans” al mesajelor chimice foarte sofisticat, în care pierderea „ritmului” provoacă disfuncții neurologice și psihiatrice.

Tehnicile de meditație tibetane îi permit creierului să controleze temperatura corpului

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.

Visele ne ajută să depășim amintirile dureroase

Cercetătorii Universității California (UC) în Berkeley au descoperit că în timpul fazei onirice a somnului, cunoscut și ca somn REM (rapid-eye-movement) – atunci când visăm  - procesele chimice responsabile de stress sunt dezactivate, iar creierul procesează amintirile intense emoțional atenuând componenta dureroasă a celor mai neplăcute.

Viziunea asupra liberului arbitru influențează decisiv activitatea cerebrală

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Neuropsina, „secretul” anxietății

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Rapamicina sporește capacitățile cognitive ale șoarecilor tineri

Competențele cognitive precum învățarea și memoria se diminuează direct proporțional cu vârsta pentru toți indivizii, declinul căpătând valențe tragice prin manifestarea maladiei Alzheimer, tot mai des întâlnită la pacienții umani.

Storm, copilul care va alege dacă e băiat sau fată

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Psihopații nu doar gândesc diferit, dar au și creierele deformate pentru...

Ca să înțelegeți ce înseamnă un psihopat gândiți-vă la cazul lui Hannibal Lecter – personajul interpretat de actorul Anthony Hopkins în filmul „Tăcerea mieilor”. Astfel de oameni sunt cruzi, antisociali și uneori violenți. De asemenea, sunt incapabili să simă empatie, vinovăție, sau regret.