CORP & MINTE

În cadrul unui experiment derulat de cercetătorii Universității Stanford, din SUA, s-a constatat că, atunci când șoarecii tineri sunt expuși la sângele șoarecilor mai bătrâni, neuronii lor deprind trăsături specifice acestora din urmă. Atunci când transferul se face în sens invers, celulele nervoase ale șoarecilor bătrâni se revigorează, imitându-le pe cele tinere.

Cercetătorii americani au reuşit să creeze în laborator replici de celule umane cerebrale identice cu cele afectate de maladia Parkinson, oferind astfel un model real de testare a tratamentelor.

Profesorul de neuropsihofarmacologie David Nutt, de la Imperial College London și echipa sa de specialiști au descoperit că psilocibina, ingredientul halucinogen extras din speciile de ciuperci din genul Psylocibe, cu efecte asemanatoare LSD-ului, poate regla funcțiile regiunilor cerebrale hiperactive responsabile de manifestarea depresiei severe la oameni.

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

După 40 de ani de dezbateri, biologii evoluționiști nu au ajuns încă la un consens în privința rațiunii orgasmului feminin. Nu s-a stabilit exact dacă această funcție a femeilor a evoluat pentru a le oferi acestora un impuls în sensul reproducerii, sau dacă este pur și simplu un subprodus al evoluției orgasmului masculin. Un nou studiu, cu 10.000 de gemeni și frați, sau surori, în rolurile principale, a încercat să facă lumină în acest sens