De astăzi, fumatul este interzis în spațiile publice, închise. Pentru fumători este frustrant, dar pe termen lung, decizia de a prigoni cât mai mult fumatul nu va avea decât consecințe benefice asupra sănătății. Ca un dependent care a fumat aproape 20 de ani cu consecvență bolnăvicioasă recomand fumătorilor nu să se răzvrătească, ci să caute metode de a abandona un viciu atât de nociv și de costisitor.

Cum m-am lăsat eu de fumat? Cu ajutorul țigării electronice. A fost un proces inconștient, care a durat ceva mai puțin de un an, dar acum, după mai bine de un an și trei luni de când am abandonat acest viciu, pot spune cu mâna pe inimă că nu mai am nici cea mai mică atracție către fumatul de orice tip.

vaping

Țigara electronică costă mult mai puțin

Eram fumător de la vârsta de 18 ani, iar în ultimul timp fumam câte un pachet din cele mai puternice țigări (țigările cu cel mai mare conținut de nicotină) de pe piață. Totuși, în unele zile mai agitate sau cu prilej de sărbătoare, ajungeam să ard chiar și două pachete.

Culmea este că nu dorința de a fi mai sănătos m-a împins către a încerca țigările electronice, ci panica de a rămâne fără nicotină pe durata unui zbor până hăt, în Statele Unite. Prima dată când am zburat până în SUA am cumpărat o țigară electronică subțire, cu rezervor de unică folosință, care semăna cu o țigară obișnuită. Era o țigară electronică din prima generație, care avea o baterie cu capacitate mult prea mică. Cu două astfel de baterii abia dacă acopeream o zi de pufăit. Bineînțeles că am abandonat imediat experimentul, mai ales că folosirea respectivului sistem ducea la cheltuieli la fel de mari precum fumatul clasic.

La începutul lui 2014 am descoperit însă cu totul altceva. O țigară electronică mult mai mare, de dimensiunile unui trabuc, iar 2/3 din lungimea acesteia era ocupat de baterie. Mi-am dat seama imediat că așa ceva ar putea funcționa mult mai bine. Motivația pentru a încerca așa ceva era deja alta: scăderea drastică a costurilor. Am făcut calculele pentru un an de fumat țigară electronică, iar rezultatul a fost că lichidul + rezistențele + întreținerea și înlocuirea diferitelor piese, inclusiv a bateriei, mă aduc la un cost de 70 lei pe lună în condițiile în care în acel moment investeam peste 450 lei lunar pentru țigările clasice. Repet, asta se întâmpla în 2014.

Ce este o țigară electronică?

Țigara electrică este un dispozitiv care încălzește un lichid pe bază de propilen glicol și/sau glicerol care mai conține nicotină și substanțe aromatizante, și care se transformă astfel în vapori pentru a fi inhalat. Țigara este formată dintr-un atomizor, alcătuit la rândul său dintre un rezervor pentru lichidul amintit și o rezistență electrică (cu R de la 1 ohm la 3 ohmi). Atomizorul se cuplează cu ajutorul unui filet de o baterie cu capacitate între 1.000 mAh și 1.600 mAh, care alimentează țigara de la una la două sau chiar trei zile în funcție de rezistență, voltaj, capacitatea bateriei și frecvența cu care tragi din țigară.

Încercarea finală

M-am dus la primul magazin de e-țigarete și mi-am cumpărat un kit cu două baterii de 1.000 mAh, atomizor și încărcător, care m-a costat 100 lei, și m-am hotărât să nu cumpăr țigări clasice până nu amortizez costul kit-ului. Asta înseamna aproximativ o săptămână fără țigări clasice. Dacă nu mi-ar fi plăcut sau nu m-aș fi obișnuit cu meteahna reinventată urma să mă reîntorc la prostul obicei după terminarea perioadei.

Am cumpărat în același timp și câteva flacoane de lichid pentru țigară, cu aromă cât mai apropiată de cea a unei țigări obișnuite. Trebuie să adaug aici că vaporii expirați după inhalare nu au miros, gust, dar au o culoare alb-lăptoasă, ca cea a fumului de țigară. Astfel, în lipsa unor studii consistente în domeniu am considerat că este în regulă să fumez țigara electronică în orice spații publice închise, dar mari precum mall-ul sau hipermarket-ul.

Mi se părea oarecum logic ca în mod similar țigării clasice, o parte din aburul expirat să conțină cantități mici de nicotină care însă ar fi devenit irelevante în spații mai mari. Într-o lașitate clasică de dependent, am hotărât totuși să păstrez obiceiul de a servi o țigară clasică înainte de culcare. Însă după trei zile am observat că acea țigară clasică nu îmi mai producea nicio plăcere, nicio satisfacție în plus față de țigara electronică. Ba mai mult, cea din urmă avea o aromă mult mai interesantă și era mult mai tare.

Țigara electronică a venit cu extrem de multe beneficii în afară de costuri. 1. Puteam fuma la birou, fără nevoia de a ieși afară, în frig. 2. N-am rămas niciodată fără țigări. Un rezervor cu capacitatea de 2 ml se golea în aproximativ o zi, dar având la mine în permanență sticluța de 30 ml pentru reumplere, n-am simțit niciodată lipsa. Cât despre baterie, una avea autonomia de două zile. Când una era la mine, cealaltă era la reîncărcat. 3. Hainele și gura nu mi-au mai mirosit a tutun. 4. Puteam să fac, în sfârșit, cumpărături mai lungi de o oră, fără să îmi ies din pepeni.

Totuși, mi-am mai clădit o motivație, deși nu mai aveam deja nevoie de una: am păstrat banii pe care îi dădeam în mod obișnuit pe țigări, iar după o lună mi-am cumpărat o haină.

tigari-electronice

Un gust oribil

După două săptămâni de fumat țigara electronică am fost tentat de o împrejurare să „gust” o țigară clasică. Un gust mai îngrozitor n-am mai simțit în viața mea! Am băut suc, am făcut gargară, am mâncat pâine, iar acel gust de…nu pot explica ce, nu mai ieșea. Și asta după un singur fum. În acel moment mi-am dat seama că eu nu voi mai pune gura pe așa ceva cât de mult voi trăi. M-am întors fericit la aromele mele de cola, vanilie, căpșuni, cognac fin, mentol și multe altele, după pofta inimii. Dar nicio secundă nu m-am gândit că mă voi lăsa de fumat.

M-am apucat de țigara electrică pentru a reduce costurile și nimic mai mult. În plus, în timp am investit în atomizoare mai performante și mi-am cumpărat o baterie cu capacitatea de 1.600 mAh cu reglaj manual al tensiunii, un așa numit „spinner” care mi-a îmbunătățit și mai mult experiența de fumat. Totuși, am observat că lichidul din atomizor se consumă din ce în ce mai greu. Am ajuns să folosesc 2 ml în două zile, jumătate din cât foloseam la început.

Au sosit ultimele zile ale lui decembrie trecut și n-au venit doar cu bucuria sărbătorilor și trecerii dintre ani, ci și cu un virus gripal tare aprig care m-a țintuit la pat vreo cinci zile cu febră între 38 și 39 de grade. Până la urmă l-am învins cu ajutorul medicamentelor, dar în tot acest timp, fiecare încercare de a fuma era contracarată de tuse puternică și dureri în piept, așa că inclusiv ciocnitul paharelor de Revelion m-a prins departe de țigara mea electronică. Și dacă tot am rezistat atâtea zile fără ea de ce n-aș rezista mai mult? Așa s-au împlinit un an și trei luni de când am pus țigara de orice fel în proverbialul cui.

Este ciudat că nu am avut nici un moment senzații provocate de sevraj, așa cum se întâmplă în cazul abandonului țigării clasice. Nu este prima oară când încerc să las țigările de-o parte, iar prima oară țin minte foarte clar cum după doar trei săptămâni visam că fumez și îmi tremurau mâinile de nervi. Ce a rămas în urmă? Încă tușesc, de obicei dimineața, ca și când aș fi fumat ultima dată ieri, iar tusea va rămâne cu mine încă cel puțin alte trei luni, cât timp plămânii mei își vor da seama că vor putea începe și ei o viață nouă.

Este mai sănătoasă țigara electronică decât cea clasică?

„Din măsurătorile experimentale realizate de cercetătorii de la Departamentul Laseri, Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației recomandă înlocuirea, pe cât posibil, a fumatului de țigări tradiționale cu fumatul țigărilor electronice. Țigările electronice sunt, într-adevăr, o alternativă mai sănătoasă față de țigările tradiționale”, scrie în articolul prezentat în ediția din martie 2015 a revistei noastre, Dr. Fiz. Cristina Achim, cercetător științific grad III în cadrul Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației.

Evident, lichidele pentru țigara electronică au în compoziție nicotină, iar nicotina este dăunătoare sănătății. Nu, țigările electronice nu sunt sănătoase și pot, la rândul lor, să creeze dependență, dar sunt mai puțin nocive decât cele clasice.

De curând au apărut o mulțime de zvonuri, pentru că, repet, studii clinice de anvergură lipsesc deocamdată, că țigările electronice ar fi cu mult mai dăunătoare, că au explodat în mâine unor fumători orbindu-i pe viață și alte informații neprobate și lansate probabil de adevărații păgubiți. Giganții producători de țigări încep să piardă deja sume importante din cauza apariției acestei alternative. Europa de Est, alături de Africa, sunt încă fruntașe la adicția tutunului, iar pierderea unor piețe atât de importante le-ar deveni fatală în doar câțiva ani. De aceea, probabil că în curând vom vedea campanii de anvergură pentru limitarea sau chiar interzicerea fumatului de țigară electronică.

În SUA există deja astfel de limitări care obligă fumătorul de țigară electronică la aceleași rigori ca cei de țigări clasice. Cu alte cuvinte, fumătorul de țigară electronică va fi obligat să stea în același fumoar și să respire fumul mult mai nociv când el a ales să inhaleze doar abur cu nicotină încercând să scape de adicție total. Așadar, în loc să fie privită ca pe o alternativă mai sănătoasă, ca pe un pas înainte, țigara electrică riscă să fie mult mai activ ostracizată de legiuitorii care fie sunt în necunoștință de cauză, fie fac deschis jocul unei industrii mult prea mari pentru a-i ține piept.

tigara-electronica

Acciza fără cap

Ce a făcut Uniunea Europeană și Guvernul nostru fără nici un pic de discernământ științific? În loc să încurajeze trecerea la o variantă mai puțin nocivă și la abandonarea definitivă a țigării clasice, taxează mai mult lichidul pentru țigara electronică decât tutunul vrac. Acciza este de 0,5 lei/mililitru pentru lichidul care conține nicotină și de 384 lei/kilogram pentru tutunul conținut în produse din tutun încălzit. Comparativ, pentru țigările obișnuite, acciza pentru tutunul de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete, și alte tutunuri de fumat este de 383 lei/kilogram.

Frustrare sau rezolvare

În capitala Regatului Unit, scena urbei pe timp de noapte a devenit cel puțin bizară de la momentul interzicerii fumatului în spațiile închise. „Pub”-urile sunt aproape goale în timp ce în fața sau în spatele stabilimentului stau fumătorii claie peste grămadă pufăind frenetic din țigări, într-un peisaj care aduce de la distanță, poetic vorbind, cu o câmpie împânzită cu licurici. În SUA, problema a fost dusă ceva mai departe, în multe state americane nu ai voie să fumezi la o distanță mai mică de 15-25 picioare (4,5 – 7,6 m) de o clădire.

Legea am simțit-o pe pielea mea când un „polițist” de la un Mall din Seattle m-a rugat politicos să mă dau politicos câțiva pași mai în spate pentru că nu am voie să fumez acolo și mi-a recitat o parte din lege. Și ce să vezi? Dacă făceam pașii respectivi dădeam „nas în nas” cu o altă clădire așa că sub privirea satisfăcută a gardianului a trebuit să sting țigara. Asta dacă nu voiam ca un adevărat polițist să apară de te miri unde și să-mi ardă o amendă cu mult mai amețitoare decât nicotina.

Totuși, o astfel de înăsprire a legii ar falimenta în ziua de astăzi pe loc toate afacerile din centrul vechi al Capitalei. Aplicarea legii în forma actuală și începând din această primăvară va crea un peisaj similar cu cel amintit al Londrei. Nefumătorii vor putea, în sfârșit, să frecventeze un local fără să fumeze pasiv cantități uriașe de noxe, iar fumătorii vor fi nevoiți să tremure pe afară sau să-și lepede năravul.

Care ar fi soluția reală?

Un sistem de ventilație foarte bun, aplicat în cabine de fumat special amenajate. Colindând prin Europa am văzut această metodă aplicată cu deplin succes. Mai mult, am asistat la o astfel de manifestare tehnologică chiar într-un mall bucureștean. Am văzut o cabină deschisă, cu un sistem de ventilație foarte bun, care nu permitea fumului să iasă chiar și la trei metri, acolo unde mă aflam eu, consternat de faptul că nu simt nici un iz de tutun din țigara fumătorului din cabină. Și culmea, mă aflam într-un restaurant!

Bineînțeles că nu aș fi de acord să servesc masa sau băutura sau orice altceva în fum de țigară, dar dacă unele stabilimente ar dori să-și păstreze clientela fumătoare ar putea fi constrânse să îndeplinească niște cerințe foarte stricte care să implice separarea vicioșilor, fără să le îngrădească drepturile. Chiar dacă și acum cred cu tărie că această constrângere va duce la rezultate în favoarea noastră, a tuturor, educarea cu forța nu cred că este cea mai bună soluție.

Comentați pe Facebook