După principiul invocat de trupa românească „Vama Veche” în debutul unuia dintre cântecele sale mult apreciate („Fericirea este ceva care nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alergi toată viața”) și cu riscul de a face o afirmație hedonistă, cred că în zilele noastre pământenii au ajuns la concluzia că adevăratul scop al existenţei umane este, simplu, unul extraordinar de complicat: să fii fericit.

Şi, dacă vă gândiţi bine, veţi vedea că acest lucru înglobează orice altceva, inclusiv impulsul altruist de a considera că rostul vieții este cel de a-i face pe ceilalți fericiți. Ei bine, aceste idei nu fac doar obiectul unei polemici de canapea în rândul filosofilor de ocazie, ci fericirea ca fenomen a devenit de câțiva ani inclusiv o preocupare constantă pentru cercetători şi statisticieni, care au realizat Raportul Fericirii Mondiale şi chiar au „născocit” o formulă matematică a fericirii!

„Cât de fericit te simți pe o scară de la 0 la 10?”

Întrebare des întâlnită în cadrul studiilor axate pe știința socială a bunăstării. Firește, răspunsurile au în general legătură cu nivelul de trai al oamenilor. De-a lungul anilor, cercetând sentimentele indivizilor vizavi de viețile pe care le duc, oamenii de știință au identificat legături între starea de fericire și evenimentele trăite, dar mecanismele neuronale care stau la baza acestei relații au rămas necunoscute.

Pentru a investiga situația în profunzime, specialiștii britanici au chestionat și studiat mai mulți subiecți în acest sens și, pe baza unui algoritm obținut astfel, au creat un model computerizat în cadrul căruia, cu ajutorul imagisticii cerebrale obținută prin RMN funcțional, au demonstrat care semnale neuronale joacă un rol în variațiile stării de fericire.

Folosind modelarea computerizată, oamenii de știință de la Max Planck University College London Centre for Computational Psychiatry and Ageing au demonstrat că reactivitatea emoțională în forma fericirii de moment ca răspuns la rezultatele desfășurării unei activități cu o anumită probabilitate de a aduce cu sine o recompensă este explicată nu prin câștigurile imediat implicate, ci de influența combinată a așteptărilor individului vizavi de eventuala recompensă și erorile de predicție născute de acele așteptări.

Sau cel puțin asta sugerează cercetătorii britanici. Validitatea acestui fenomen este susținută de reproducerea sa experimentală masivă, cu nu mai puțin de 18.420 de participanți. Pe baza datelor obținute, cercetătorii au dezvoltat o ecuație matematică prin care se poate cuantifica în ce măsură fericirea subiectivă depinde de evenimente consumate, având la bază descoperirea că starea de bine depinde nu neapărat de bunul mers al lucrurilor, ci dacă lucrurile merg peste sau sub așteptări.

formula-fericirii-stiinta-tehnica-1

Foarte superficial, explicația ecuației de mai sus ar fi următoarea: fericirea depinde de alegerile sigure (recompense sigure – CR), așteptări asociate alegerilor riscante (valoare așteptată – EV) și probabilitatea ca rezultatul alegerilor riscante să fie mai bun sau mai rău decât așteptările (eroarea de predicție a recompensei – RPE, adică diferența dintre rezultatul previzionat și cel experimentat). Puteți afla mai multe detalii citind tot studiul.

Dar să revenim la starea mai puțin matematică a fericirii și mai degrabă socială. Creșterea nivelurilor de fericire este considerată un sistem de referință adecvat pentru măsurarea progresului social și un țel al politicilor publice. Un număr tot mai mare de guverne folosește datele și cercetările referitoare la bunăstare în încercarea de a construi vieți mai bune pentru popoarele pe care le reprezintă, prin servicii publice tot mai satisfăcătoare.

Acest interes este cel care a și încurajat un număr de experimente locale și naționale în sensul măsurării și îmbunătățirii stării de fericire, precum și realizarea Raportului Fericirii Mondiale, care prezintă o gamă largă de date internaționale comparabile, inclusiv un clasament al evaluării calității vieții fiecărei națiuni, pe baza informațiilor recoltate de Gallup World Poll între 2005 – 2014, pentru 158 de țări.

Potrivit raportului, anul 2015 este unul de hotar pentru umanitate, dată fiind adoptarea, de către statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, a Politicilor Dezvoltării Durabile, pentru a ghida comunitatea globală către un trend al dezvoltării mondiale mai sustenabil și integrat. Dezvoltarea durabilă este un concept normativ, care presupune ca toate societățile să își echilibreze obiectivele economice, sociale și de mediu.

Atunci când națiunile urmăresc doar creșterea Produsului Intern Brut, într-o manieră vorace și ignorând implicațiile sociale și ecologice, rezultatele adesea influențează negativ bunăstarea umană, se arată în raport. Prin urmare, Politicile Dezvoltării Durabile sunt gândite astfel încât să ajute statele să își atingă în mod armonios obiectivele, generându-se astfel niveluri mai ridicate de bunăstare și fericire pentru generațiile prezente și viitoare.

Geografia fericirii

Fericirea poate fi pusă pe hartă pentru că, deși bunăstarea indivizilor este subiectivă și variază de la un om la altul, atunci când vorbim de națiuni se poate extrage o rezultantă a stării milioanelor de oameni dintr-o țară și încadra acel stat pe o anumită poziție, într-un clasament al fericirii la scară planetară.

Iar Raportul Fericirii prezintă și acest aspect, al geografiei fericirii, printr-o evaluare a nivelului de trai, unde 0 reprezintă cea mai grea și nefericită viață posibilă, iar 10 reprezintă cel mai bun trai. Desigur, extremele nu sunt atinse în niciun caz – din păcate sau din fericire – toate cele 158 de țări evaluate având o variație de punctaj între 7,5 la vârf și 3 la bază. Această diferență de 4 puncte a evaluării nivelului de trai separă cele mai fericite 10 ţări de cele mai nefericite zece țări.

Bineînțeles, este foarte interesant de urmărit și evoluția acestor scoruri de-a lungul anilor. Astfel, comparând clasamentul țărilor din raportul pentru 2015 cu cel anterior, din 2013, se remarcă un amestec de constanță și variație. Nouă dintre țările din Top 10 de anul acesta erau în Top 10 și în 2013. Dar poziția lor în clasament s-a schimbat, Elveția ocupând acum prima poziție, urmată îndeaproape de Islanda, Danemarca și Norvegia.

Toate cele patru state au scoruri între 7,5 și 7,6, iar diferențele dintre ele nu sunt semnificative din punct de vedere statistic. Restul țărilor din top 10 (în ordine) sunt Canada, Finlanda, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă și Australia, toate cu scoruri de peste 7,28. Dar există o turnură și mai mare, de aproape 50%, în rândul celor zece ţări de la coada clasamentului, unde toate au scorul sub 3,7.

Majoritatea se află în Africa Subsahariană, adăugându-li-se în acest an Afghanistan şi Siria. În acest top, România se află pe poziția a 86-a, adică un pic sub jumătatea clasamentului, cu un scor de 5,12. E bine, e rău? E bine că nu e rău și e rău că nu e bine…

formula-fericirii-stiinta-tehnica-4Trei sferturi din diferenţele evaluării nivelului de trai dintre ţări şi regiuni sunt explicate prin diferenţe la nivelul a şase variabile cheie: PIB pe cap de locuitor, speranţa de viaţă sănătoasă, suport social, nivelul de încredere în sistem, percepţia asupra libertăţii de a lua decizii capitale şi generozitatea. Cei mai importanţi trei factori sunt suportul social, venitul şi speranţa de viaţă sănătoasă.

Analiza schimbărilor asupra evaluării nivelului de trai din 2005-2007 până în 2012-2014 arată mari diferențe internaționale în modul cum recesiunea globală a afectat fericirea națiunilor. Surprinzător, primele trei țări care au cunoscut un progres au fost Nicaragua, Zimbabwe și Ecuador, cu creșteri între 0,97 și 1,12 puncte. Cea mai mare scădere – și nu ne miră, date fiind mai ales evenimentele din ultima perioadă – a înregistrat-o Grecia, care a pierdut aproape 1,5 puncte de fericire, urmată de Egipt, cu -1,13 puncte și Italia, cu -0,76 puncte.

Dintre cele 125 de țări cu date disponibile atât în intervalul 2005-2007, cât și în 2012-2014, 3 au înregistrat îmbunătățiri semnificative, 41 au înregistrat înrăutățiri seminificative și doar 36 nu au suferit schimbări notabile. Între acestea s-ar număra și țara noastră. Aceste diferențe la nivelul experienței țărilor par a fi fost condiționate de o combinație între diferența expunerii la criza economică și diferențe de calitate a guvernării, încrederii în sistem și suportului social.

Țările cu o calitate destul de ridicată a capitalului social par a fi capabile să își susțină sau chiar să își amelioreze bunăstarea subiectivă în timpul dezastrelor naturale sau a șocurilor economice, deoarece șocurile le oferă posibilitatea de a descoperi, folosi și construi pe baza legăturilor formate între ele de-a lungul anilor. În alte cazuri, criza economică a declanșat scăderi ale nivelului de fericire mai mari decât poate fi explicat doar prin scăderea salariilor sau de gradul ridicat de șomaj.

Vârstă și sex

Atunci când vine vorba despre fericirea personală, lucrurile aproape că devin mai complicate decât în cazul bunăstării națiunilor. În acest sens, analiza realizată de Raportul Fericirii 2015 se extinde dincolo de evaluarea nivelului de trai, pentru a include o gamă de experiențe pozitive și negative, care prezintă tipare diferite în funcție de sex, vârstă și regiune.

Experiențele pozitive sunt bucuria, zâmbetul sau râsul, veselia, sentimentul de siguranță pe timp de noapte, senzația de odihnă și interesul față de lumea înconjurătoare. Cele șase experiențe negative sunt furia, îngrijorarea, tristețea, depresia, stresul și durerea.

formula-fericirii-stiinta-tehnica-5În ce privește evaluarea asupra vieții, diferențele la nivel de sex sunt foarte mici, comparativ cu cele dintre țări sau chiar dintre vârste. La nivel global, în medie, evaluarea asupra calităţii vieții în rândul femeilor este doar puțin mai ridicată decât la bărbaţi, cu circa 0,09 pe scara de 10 puncte.

Diferențele pe grupe de vârstă sunt mult mai mari și diferă considerabil între regiuni. Global, evaluarea medie asupra vieții începe de la cote ridicate în rândul celor mai tineri respondenți, scade cu aproape 0,6 puncte la cei de vârstă medie și apoi se nivelează la seniori. Importanța contextului social reiese a fi extrem de mare în analiza stării de fericire în funcție de sex și vârstă.

Spre exemplu, acele regiuni unde evaluarea nivelului de trai este semnificativ mai ridicată în cadrul grupurilor mai înaintate în vârstă sunt aceleași regiuni unde percepția asupra suportului social, libertății și generozității în rândul vârstnicilor este una mai bună. Toate aceste trei variabile au niveluri și dinamici de grup diferite în funcţie de regiune.

Neuroștiința fericirii și sănătatea mintală

Aşa cum am văzut un pic mai devreme, fericirea se află până la urmă în mințile noastre și, chiar dacă ea este cumva condiționată de factori externi, se bazează întâi de toate pe câteva fundamente neurale, dintre care:

  1. emoțiile pozitive întreținute;
  2. recuperarea după emoții negative;
  3. empatie, altruism și comportament prosocial
  4. „visatul cu ochii deschiși”, starea de prezență sau conștiența și manifestările afective.

Tot mai multe dovezi susțin importanța acestor patru factori, care sunt relaționați cu emoțiile și cu evaluarea calității vieții în diferite moduri. Circuitele identificate care stau la baza acestor factori implicați în experimentarea bunăstării prezintă plasticitate și prin urmare pot fi transformate prin experiență și antrenament.

Ba chiar s-au dezvoltat acum așa-numitele programe de „mindfulness”, menite să dezvolte și să cultive starea de prezență, bunătatea și generozitatea. Aceste regimuri de antrenament, chiar și scurte de câte două săptămâni, pot induce în creier transformări măsurabile. Concluzia trasă de cercetători este, deci, aceea că fericirea și bunăstarea pot fi privite ca niște aptitudini care pot fi perfecționate prin antrenament.

Viitorul fericirii

Un aspect important al fericirii este însă nu doar prezentul, ci și viitorul ei. De aceea, o bună parte din atenția Raportului Fericirii 2015 este îndreptată spre o treime din populația curentă a globului, cu vârste sub 18 ani. Este vital de determinat care aspecte din dezvoltarea copilului sunt cele mai importante în a determina dacă acesta urmează să devină un adult fericit și funcțional.

Studii care monitorizează copiii de la naștere și până la maturitate demonstrează că din cele trei criterii cheie ale dezvoltării copilului – academic, comportamental și emoțional – dezvoltarea emoțională este cel mai solid factor de predicție, iar realizările academice reprezintă cel mai fragil astfel de indiciu.

formula-fericirii-stiinta-tehnica-3Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă, de vreme ce sănătatea mintală este un element cheie care determină satisfacția vieții adulte, iar jumătate dintre adulții bolnavi mintal deja au prezentat simptome ale afecțiunii înaintea împlinirii vârstei de 15 ani. Per total, 200 de milioane de copii din întreaga lume suferă de dereglări mintale diagnosticabile și necesită tratament.

Și totuși, chiar și în cele mai bogate țări doar un sfert dintre ei primesc acest tratament. Alocarea unei priorități mai mari bunăstării și fericirii copiilor este, deci, una dintre cele mai evidente și eficiente economic moduri de a investi în viitorul fericirii mondiale.

Comentați pe Facebook