Destinația „roșie” nu este una prea ospitalieră: atmosfera este una fragilă, iar radiațiile cosmice ne vor pune unele probleme; dar gravitația este mai potrivită decât cea de pe Lună și apa mai abundentă. Dar, ca să-l parafrazăm pe John F. Kennedy, nu mergem pe Marte pentru că este ușor, ci tocmai pentru că va fi dificil. Marte are ghețari sub praful care-i acoperă suprafața, nu are presiunea și norii toxici de pe Venus și nici temperatura și radiațiile de pe Mercur.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-13După asaltul asupra Lunii, NASA a luat mereu în considerare trimiterea unui echipaj pe Marte, dar niciodată la modul serios. Tot timpul Marte a fost la cel puțin 20 de ani distanță. După Apollo, am ales să ne limităm la orbita Pământului, pentru a învăța mai bine să muncim în spațiu și să ne trimitem doar mesageri robotizați spre Marte și alte destinații. Deja se vorbește despre abandonarea Stației Spațiale Internaționale, ajunsă aproape de capătul misiunii sale, și despre începerea unei noi aventuri umane în spațiul cosmic, care va începe cu Marte.

RUTA OFICIALĂ

O serie de oameni de știință adunați la Houston, Texas, discutau pe final de 2015, în cadrul unui workshop, despre destinațiile posibile ale unui viitor echipaj. Aceștia au propus și vor discuta peste 40 de posibile locații ale unei viitoare amartizări, alese toate pe sprânceană, pentru a maximiza nu doar siguranța echipajului, dar și posibilitatea acestuia de a aduna date de interes științific.

Până la urmă, misiunea pe Marte nu va fi doar un sejur exotic, ci o expediție științifică cu obiective clare. Astronauții vor căuta viață pe Marte, care a existat cândva acolo sau care poate mai există și astăzi, vor măsura parametri atmosferei și vor colecta probe de interes geologic. Dar cum vor ajunge acolo primii astronauți americani? Ei bine, NASA nu știe exact.

Agenția spațială americană a prezentat, de curând, un raport cu privire la intențiile sale în ce privește Planeta Roșie, însă nu avem deocamdată un plan clar sau o prezentare riguroasă a pașilor pe care NASA îi va urma în drumul său spre Marte. Suntem încă la câțiva ani depărtare de o abordare directă a planetei Marte, în sensul programului Apollo.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-2Cu toate acestea, câteva etape pregătitoare sunt deja în desfășurare. Pe Stația Spațială Internațională, la 400 de kilometri deasupra capetelor noastre, doi astronauți, un american și un rus, s-au implicat într-o misiune de anduranță de aproape 1 an de zile, pentru a studia efectele zborului cosmic asupra corpului uman.

Desigur, cei din Uniunea Sovietică (și, mai târziu, Federația Rusă) au mai făcut, în trecut, astfel de misiuni de lungă durată (pe primele două locuri, într-un astfel de clasament, se plasează Valeri Poliakov și Sergei Avdeiev, cu 437 și respectiv 379 de zile petrecute la bordul stației spațiale MIR), dar niciodată o astfel de misiune nu a fost o colaborare internațională și datele culese nu au fost atât de riguros adunate și investigate de personalul de la sol. Fratele geamăn al astronautului american (fost astronaut și el) a rămas la sol, participând în aceeași serie de investigații medicale, pentru a sprijini studiile medicale în acest domeniu.

Un drum spre Marte va dura câteva luni de zile și va trebui până atunci să știm cât mai precis cum îi putem face față. Mai mult de atât, în prezent, NASA construiește un element important al infrastructurii necesare pentru drumul spre Marte: cea mai puternică rachetă construită vreodată, care va detrona, la jumătate de secol distanță, legendara Saturn V, folosită pentru aselenizări în cadrul programului Apollo.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-3Denumită deocamdată SLS (Space Launch System), noua rachetă promite să transporte pe orbită până la 130 de tone: o versiune redusă a acestei rachete urmează să fie inaugurată în 2018. Însă, înainte de a porni spre Marte, NASA se va antrena puțin în vecinătatea Pământului și intenționează să trimită un echipaj în apropierea unui asteroid care, atenție, urmează să fie plasat de o misiune anterioară, robotică, undeva pe orbita Lunii!

Asta se va întâmpla cândva în jurul anului 2026; cu această ocazie, nu ne vom testa doar capacitatea de a desfășura misiuni spațiale complexe dincolo de orbita Pământului, dar vom învăța, în același timp, cum să îmblânzim un asteroid, cum să-i schimbăm traiectoria, lucru care ne va fi cu siguranță de folos atunci când ne vom afla în colimatorul unui asteroid mai năzdrăvan și care se va îndrepta spre planeta noastră.

NASA nu spune nimic despre misiunile cu echipaj după 2026, la doi ani după ce Stația Spațială va fi ieșit din garanție, când va fi probabil abandonată. Ca orice construcție complexă, aceasta se uzează în timp, în special în condițiile vitrege din spațiul cosmic. Iar Stația Spațială Internațională este, probabil, cel mai complex proiect gândit de specia umană – un laborator orbital de aproape 1.000 metri cubi și peste 400 tone, care se rotește în jurul Pământului la fiecare 90 de minute, cu peste 27.000 km/h și la 400 kilometri altitudine.

Însă, pregătiri pe Marte au deja loc: sonda Mars Reconnaissance Orbiter care se află pe orbita lui Marte din 2006, continuă să cartografieze suprafața planetei și să caute cel mai potrivit loc pentru a instala acolo o bază permanentă. După succesul Pathfinder, au urmat alți roboți care au explorat cu succes planeta (Spirit, Opportunity și Curiosity) și au fost dezvoltate tehnici noi de a transporta încărcături grele pe suprafață.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-4Dacă pentru Pathfinder, Spirit și Opportunity, o parașută a fost suficientă pentru a reduce viteza probelor care veneau din spațiul cosmic spre solul marțian, pentru Curiosity s-a uzitat o macara spațială care levita folosindu-se de propulsia unor rachete. Viitorul robot marțian va fi o rudă mai avansată a lui Curiosity și își va începe misiunea din 2020.

În același timp, NASA finanțează sectorul privat, pentru ca acesta să poată dezvolta noi vehicule pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale și pentru a-i lăsa agenției spațiale loc pentru a se putea concentra mai mult pentru misiunea complexă spre Marte, dar și alte destinații din sistemul solar.

Fostul astronaut Buzz Aldrin sugerează că viitorii colonizatori marțieni ar trebui să pornească spre Marte fără a privi înapoi, fără un bilet de întors pe Pământ: ajunși pe Marte, aceștia se vor instala definitiv acolo, stabilind o colonie în care să trăiască pentru tot restul vieții, întocmai cum procedau colonizatorii care treceau Atlanticul. Costurile misiunii, în acest caz, ar scădea semnificativ, pentru că nu ar include și decolarea echipajului de pe Marte, iar voluntari se vor găsi cu siguranță.

ȘANSE DE REUȘITĂ: 8/10 – NASA are forța și resursele necesare unei astfel de misiuni, lipsește doar voința politică.

 

RAPORTUL PLANETARY SOCIETY

Un studiu independent, realizat la cererea NASA, a relevat o scădere cu un ordin de mărime al costurilor în ceea ce privește un nou program spațial selenar, în principal din cauza dezvoltării de rachete în sectorul privat. Raportul se încheie cu concluzia că o prezență continuă pe Lună poate fi un pas într-o aventură marțiană.

Un alt raport, realizat de această dată de fundația Planetary Society, afirmă că o misiune spre Marte nu va costa nici pe departe 500 de miliarde de dolari, așa cum estimase NASA în urmă cu 20 de ani. Și asta luând în calcul infrastructura asigurată de SLS și nu de partenerii privați, iar rachetele SLS propuse de NASA nu se afirmă doar prin masa pe care o pot ridica pe orbită, dar și prin costuri: se estimează că o lansare va costa undeva în jurul sumei de 500 de milioane de dolari.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-5Cât va costa totuși o misiune spre Marte? Suma nu poate fi estimată deocamdată cu exactitate, dar probabil va depăși 100 de miliarde de dolari pe parcursul mai multor ani, adică de aproximativ de 5 ori mai puțin decât bugetul alocat de Statele Unite pentru apărare pe parcursul unui singur an. Ceea ce înseamnă undeva la nivelul costului Stației Spațiale Internaționale.

Planetary Society oferă un profil credibil al unei presupuse misiuni marțiene, structurată în mai mulți pași, folosiți inteligent pentru a ataca în cele din urmă suprafața planetei în 2039. Chiar dacă pare un termen mai îndelungat decât cel promis deocamdată de NASA, proiectul este atrăgător și realist, cu pași bine conturați.

Spre exemplu, asaltul marțian începe cu o misiune spre Phobos, unul din cei doi sateliți naturali ai Planetei Roșii. Aici echipajul va petrece aproximativ 300 de zile, pregătind și validând proceduri pentru marea amartizare de la sfârșitul anilor 2030. Pentru misiunea spre Phobos, NASA ar avea nevoie de patru lansări SLS și doi ani și jumătate, dar și de dezvoltarea unor tehnologii noi.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-6Actuala capsulă Orion, deși mai încăpătoare decât cea folosită în programul Orion, va trebui să fie cuplată cu un modul suplimentar, dezvoltat special pentru zborurile de lungă durată. Abia după încheierea cu succes a acestei misiuni, un echipaj se va îndrepta spre Marte, cândva în 2039, unde va amartiza și va locui pentru 24 de zile, înainte de a reveni acasă.

Pentru această misiune de scurtă durată va fi nevoie de alte 6 lansări SLS. Ajuns în sfârșit pe Marte, echipajul va pune bazele viitoarei misiuni marțiene de lungă durată, care va începe din 2043. Pentru a menține o prezență umană continuă pe Marte, o lansare SLS va trebui să aibă loc la fiecare 6 luni pentru provizii și din patru în patru ani o astfel de lansare va fi folosită pentru rotația echipajului.

Planul creionat de Planetary Society nu ia în calcul și viitoarele rachete private care nu vor face altceva decât să reducă costurile misiunilor marțiene.

ȘANSE DE REUȘITĂ: 6/10 – deși planul este bine conturat și verosomil, este greu de spus dacă NASA îl va lua în calcul.

 

INSPIRATION MARS

Fundația Inspiration Mars a milionarului excentric Dennis Tito se bazează, însă, exact pe sectorul privat pentru a ajunge pe Marte. Mă rog, vorba vine, nu chiar pe Marte, pentru că planul său nu este ca echipajul să amartizeze, ci doar să dea un ocol planetei, să o survoleze de la distanță și să inspire viitoare generații să facă un pas mai îndrăzneț.

Planul nu este deloc complicat, nu presupune evoluții spectaculoase ale tehnicii și tocmai din această cauză este cel mai verosimil din cele prezentate aici. Dennis Tito este, el însuși, un personaj interesant. După ce a strâns o mică avere din consultanță și investiții, în 2001 avea să intre în cărțile de istorie, devenind primul turist spațial, prima persoană care a plătit din propriul buzunar un bilet care l-a dus pe orbită. A petrecut o săptămână la bordul Stației Spațiale Internaționale și toată distracția l-a costat 20 de milioane de dolari.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-7Acum, însă, pune la bătaie o sumă mai mare, pentru o altă misiune din care nu va face direct parte, dar care, dacă se va materializa, va intra cu siguranță din nou în analele istoriei. Fundația Inspiration Mars a fost lansată în 2013 și Tito este dispus să cheltuiască din propriul buzunar 100 de milioane de dolari, restul banilor necesari sperând să fie adunați de la diverși investitori, pentru că întreaga misiune este estimată să depășească 1 miliard de dolari.

Alinierea planetelor facilitează o misiune Pământ – Marte – Pământ care ar dura exact 501 zile, fiind necesar un minim de combustibil pentru o astfel de traiectorie. Această călătorie include și un survol al planetei Venus, fiind pentru prima dată când două ființe umane s-ar apropia de astrul ceresc, pentru că Tito speră ca echipajul să fie format dintr-un cuplu: un bărbat și o femeie, căsătoriți, în speranța că întreaga călătorie ar deveni mai… agreabilă.

Cei doi ar pleca de pe Pământ în 5 ianuarie 2018 și ajunge să ocolească planeta Marte în 2019, când s-ar împlini exact 500 de ani de la prima călătorie în jurul lumii a lui Magellan. Dacă din motive tehnice misiunea nu se întâmplă în 2018, o altă aliniere va avea loc în 2021, însă atunci întregul drum va fi mai lung cu 88 de zile, incluzând survolul lui Venus pentru un plus de… poezie și de viteză.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-8Planul este simplu: nu necesită andocări orbitale complexe, nu necesită dezvoltarea unor tehnologii noi, doar extinderea celor existente sau aflate deja în lucru. În plus, 2018 va fi anul în care activitatea solară va înregistra un minim din ciclul de 11 ani care îi guvernează dinamica, asta însemnând o doză mai redusă de radiații la care va fi expus echipajul.

Așadar, natura ne invită să profităm nu doar de alinierea planetelor în 2018, dar și de o cantitate mai mică de radiații pentru echipajul aflat în drum spre Marte. Va trebui doar să nu ratăm ocazia ivită. Din păcate, lucrurile nu arată prea bine pentru planul lui Tito. Pentru a păstra simplitatea misiunii și a evita andocările orbitale, este nevoie de o singură lansare, însă doar racheta SLS a Agenției Spațiale americane ar putea ridica pe orbită masa necesară dintr-o singură încercare.

NASA preconizează că SLS va fi finalizată abia la sfârșitul anului 2018, prea târziu pentru a profita de alinierea planetelor, care necesită o lansare exact în data de 5 ianuarie 2018. Altfel, ar fi nevoie de cel puțin două lansări și o cuplare orbitală, lucru care aduce un grad de complexitate nedorit, dar viabil, pentru că în acest caz se pot folosi vehicule deja existente: Delta IV Heavy sau cele dezvoltate de un alt antreprenor excentric – Elon Musk.

ȘANSE DE REUȘITĂ: 8/10 – Planul este simplu și poate fi implementat folosind tehnologiile actuale, lipsesc fondurile necesare.

 

SPACEX

Compania SpaceX a lui Elon Musk a apărut de nicăieri și modifică încet dar sigur peisajul vehiculelor dedicate lansărilor. Cu banii obținuți în urma fostei sale companii PayPal (și cine nu a auzit sau nu a folosit PayPal pentru cumpărături online?), Elon Musk a fondat SpaceX, o companie tânără, care se bate acum de la egal la egal cu mai marii Boeing și Lockheed Martin pentru a lansa sateliți militari ai SUA.

Mai mult decât atât, Elon Musk privește în viitor și nu se mulțumește doar să lanseze sateliți și provizii pentru Stația Spațială Internațională, el vrea să revoluționeze industria prin realizarea unei rachete reutilizabile, a cărei prime trepte să revină pe rampa de lansare și să fie pregătită pentru o nouă misiune. După câteva teste, care s-au soldat și cu insuccese, SpaceX a demonstrat chiar la începutul lui 2017 că e capabilă să facă așa ceva cu brio.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-9Dar, să revenim la Marte. Cu actuala Falcon 9, Elon Musk nu poate trimite un echipaj pe Marte, însă, după cum ați văzut, Elon visează îndrăzneț: el a pregătită o nouă rachetă, denumită Falcon Heavy. Practic, este vorba despre trei rachete Falcon 9 grupate, care pot urca peste 50 de tone pe orbită (cu 20 de tone mai puțin decât prima variantă a SLS).

Dincolo de Falcon Heavy, SpaceX vorbește despre BFR (pentru care o traducere elegantă ar fi Big Falcon Rocket) sau MCT (Mars Colonial Transporter). Haideți să ne oprim puțin și să recitim ultimul acronim: Mars Colonial Transporter. Vorbim despre un sistem de transport pentru o viitoare colonie marțiană… și nu o facem în termeni de science-fiction.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-11Elon Musk are 44 de ani și speră ca în decursul vieții sale să vadă o colonie marțiană luând ființă, ba chiar plănuiește să-și petreacă ultimele zile pe Marte. Nici SpaceX nu are deocamdată un plan clar de atac al planetei Marte, dar are planuri serioase pentru vehiculele care vor face acest lucru în viitorul apropiat.

Dacă, în prezent, capsula Dragon alimentează Stația Spațială Internațională cu provizii, Dragonul Roșu, aflat în dezvoltare la SpaceX, plănuiește să poate transporta primii astronauți ai SpaceX pe Planeta Roșie.

ȘANSE DE REUȘITĂ: 7/10 – SpaceX are voință și capitalul necesar, îi lipsește experiența, pe care o va dobândi însă an de an de acum înainte.

 

MARS ONE

Proiectul Mars One a fost lansat în anul 2012 și încă de la început a ridicat suspiciuni: deși prevedea un calendar foarte strict, Mars One nu avea nici personalul și nici resursele tehnice și financiare pentru a duce la capăt o misiune de o asemenea anvergură.

misiuni-marte-stiinta-tehnica-10Nu avea legături cu nici o agenție spațială națională și nici cu vreuna din companiile care activează în domeniu, iar planul lor are serioase lacune tehnice și logice. Finanțarea ar urma să vină din… vânzarea drepturilor de autor unor televiziuni, care ar realiza astfel un reality-show de-a lungul misiunii spre Marte.

Niciun cuvânt însă despre vehiculele necesare pentru misiune. Din păcate, foarte mulți doritori din întreaga lume au cumpărat așa-zisele bilete spre Marte, însă întreaga campanie a fost o înșelătorie, care nu face altceva decât să submineze încrederea publicului în eforturi similare de bună credință care se vor desfășura în viitor.

ȘANSE DE REUȘITĂ: 0/10 – Mars One este o înșelătorie, nu vă lăsați păcăliți de biletele lor virtuale spre Marte!

 

MARTE NE AȘTEAPTĂ!

misiuni-marte-stiinta-tehnica-12Fie că este vorba despre o amartizare din partea NASA, din partea unei companii private (SpaceX pare cea mai „în formă” pentru a realiza acest lucru) sau de bilete pentru Marte doar dus – idee susținută de Buzz Aldrin, fie că vorbim doar de un survol cu scop inspirațional, după aselenizare și după cucerirea orbitei Pământului, toate energiile converg spre Marte.

Agenții spațiale naționale sau oameni de afaceri excentrici, Marte fascinează întreg spectrul uman dornic de explorare și, chiar dacă unele programe spațiale naționale țintesc Luna (mă refer aici la China, Rusia sau Europa), viitorul nostru ca specie cosmică va începe cu Marte.

Comentați pe Facebook

DISTRIBUIȚI