Acasă PĂMÂNT

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia). Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei - schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane. Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” - atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria PĂMÂNT

Sanctuar secret al orangutanilor, descoperit în Borneo

O populație de aproximativ 200 de orangutani din subspecia Pongo pygmaeus pygmaeus a fost identificată în Borneo, anunță Wildlife Conservation Society (WCS). Cu doar 3.000-4.500 de indivizi aflați în sălbăticie, subspecia în cauză este cea mai rară de pe Terra, ceea ce face din acești orangutani unele dintre cele mai amenințate viețuitoare din prezent.

Lacul Baikal riscă să dispară asemenea mării Aral

marea aral
O catastrofă ecologică riscă să lovească din nou Terra. După dispariția aproape completă a mării Aral în urma lucrărilor de irigație întreprinse în Uniunea...

Jaguarul, vârful evoluției prădătorilor

jaguar
Jaguarii au reprezentat adesea un subiect interesant pentru zoologi. De ce? Pentru că jaguarul este un animal atipic față de celelalte feline. Cu un...

Românii se întorc în Arctica: expediția Polară Svalbard 2015

Universitatea Populară Emil Racoviță, Agenția Pentru Studiul Și Explorarea Criosferei și Asociația Națională de Speologie și Alpinism „Hades” organizează în perioada 24 Septembrie – 6 Octombrie 2015 expediția științifică românească SVALBARD 2015.

Temperatura globală ar putea creşte cu 3° Celsius până în 2050

Un studiu, bazat pe simulări computerizate, publicat în revista Nature Geoscience, sugerează o creştere a temperaturii medii globale faţă de nivelurile din secolul trecut cu 1.4-3.0° Celsius, până în anul 2050.

Cum să ucizi un Triceratops în patru pași simpli

Evident că niciun vânător din specia Homo Sapiens nu și-a pus vreodată o astfel de problemă. Și cum ar fi putut să se întrebe cum poate ucide un Triceratops atâta vreme cât speciile în cauza sunt separate de o extincție majoră și nu mai puțin de 65 de milioane de ani de evoluție? Și totuși, există un cercetător care a ținut să afle cum un veritabil tanc viu putea fi ucis, nu de oameni, ci de prădătorul alfa din Jurassicul Târziu.

Au fost descoperite primele mamifere care hibernează la temperaturi ridicate

Numeroase specii de mamifere și păsări evită riscurile din timpul iernii hibernând pe perioade cuprinse între trei și nouă luni. Este o metodă eficientă care permite animalelor să supraviețuiască până la revenirea temperaturilor calde. Însă această regulă nu mai este una generală, așa cum o demonstrează o echipă de biologi de la Universitatea din Tel Aviv.

Erbivorele cu colți pumnal de dinaintea dinozaurilor

Tiarajudens Eccentricus, așa cum a fost botezată o nou descoperită specie preistorică a strămoșilor mamiferelor, reprezintă una dintre cele mai mari ciudățenii ale evoluției animale.

Sanajeh, șarpele care se hrănea cu dinozauri

Numeroase specii de șerpi preistorici au fost descoperite în siturile arheologice, ducând istoria acestora pe cel puțin 100 de milioane de ani. Însă descoperirea realizată în India ne prezintă un caz neobișnuit. Un șarpe care a fost surprins în momentul morții, acum 68 de milioane de ani, în timp ce încerca să se hrănească cu un pui de sauropod, cei mai mari dinozauri care au trăit vreodată.

Microbi „electrici” pentru bateriile viitorului

Bateriile de mâine ar putea avea o inimă „vie”. O echipă de la University of East Anglia (UEA) 1 din Marea Britanie, în colaborare cu Pacific Northwest National Laboratory 2 din Statele Unite, a prezentat în premieră structura exactă a unor proteine care permit anumitor bacterii să miște sarcini electrice în exteriorul membranei celulare.

Cele mai noi subiecte