Geofizică

Geofizica se preocupă în principal cu studierea și explorarea interiorului Pământului, dar într-un sens mai larg se întrepătrunde și cu științe precum geografia sau geologia, iar mai nou este foarte importantă și în științele mediului, oceanografie sau ecologie. În geofizică se aplică principii și metode specifice fizicii pentru studierea proprietăților Pământului și al proceselor fizice de pe glob și din atmosferă. Studierea interiorului planetei este esențială pentru stabilirea caracteristicilor rocilor, a solurilor și a diverselor minerale care se exploatează în vederea utilizării pentru producerea de bunuri. De asemenea, studiile geofizice sunt necesare pentru evaluarea proprietăților scoarței Pământului în vederea realizării unor proiecte inginerești (construcții, poduri, etc.) sau a unor operațiuni de colectare și reciclare a deșeurilor. Geofizica este esențială pentru înțelegerea unor procese de bază, cum ar fi circuitul apei în natură, cu precădere analiza pânzelor freatice și a influenței proceselor industriale asupra acestora. În plus, se pot înțelege mai bine fenomenele geologice de mișcare a continentelor și de ciocnire a plăcilor tectonice, rezultatul fiind o mai bună pregătire și avertizare în cazul cutremurelor sau activității vulcanice. Nu în ultimul rând, această știință are un foarte important rol și în analizarea și cercetarea siturilor arheologice, deoarece prin tehnologiile neinvazive se poate evita în multe situații distrugerea vestigiilor arheologice aflate în subsol, iar instrumentele alternative și nedistructive ajută la studierea proceselor de formare și evoluție a siturilor arheologice.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Geofizică

Un balon meteorologic a doborât recordul pentru cel mai îndelungat zbor

Plutind la o altitudine de aproape 40.000 de metri deasupra înghețatei Antarctici, balonul meteorologic denumit Super-TIGER a petrecut nu număr record de 55 de zile în atmosferă, bombardat de raze cosmice, înainte să revină la sol în cursul weekend-ului trecut.

Cum să afli poziția Ecuatorului de acum 450 de milioane de...

Unul dintre cele mai mari mistere ale paleontologie, poziția ecuatorului din Ordovician, eon geologic de acum 488,3 – 443,7 de milioane de ani, a fost, în sfârșit elucidat. Descoperirea aparține  cercetătorilor americani Jisuo Jin și Phil McCausland de la Western University, SUA.

O veste deloc liniștitoare – supervulcanii se pot forma extrem de...

Supererupțiile vulcanice, capabile să provoace dezastre la nivel planetar, se pot produce într-un timp foarte scurt, se arată într-un studiu publicat în Public Library of Science ONE.

Creşterea şi descreşterea vulcanului subacvatic Monowai

Cu ajutorul unui sonar aflat la bordul unui submarin de cercetare, vulcanologii Universităţii Oxford au surprins creşterea şi prăbuşirea vulcanului subacvatic Monowai, din Oceanul Pacific – acesta crescuse rapid în numai două săptămâni, iar după erupție era complet modificat.

S-a descoperit o uriaşă rezervă subterană de apă sub Africa

Cercetătorii susţin că secetosul continent stă pe un uriaş rezervor subteran de apă – cantităţile de apă din subsol ar fi de 100 de ori mai mari decât cele de pe suprafaţa Africii.

Un cutremur cu magnitudinea de 8,6 grade a lovit Indonezia. Alertă...

Un puternic cutremur, cu magnitudinea de 8,6 grade a lovit Sumatra de Nord, din Indonezia în jurul orei locale 2:38 azi dimineaţă, fiind urmat de o replică de 8,2 grade.

Cunoaştem cu adevărat compoziţia Pământului?

Un nou studiu al cercetătorilor de la Australian National University, publicat în revista Nature, susţine că presupunerile actuale cu privire la compoziţia Terrei sunt greşite…

Regizorul James Cameron se întoarce la suprafaţă după explorarea Gropii Marianelor

După o coborâre în adâncuri, la bordul submarinului „Deepsea Challenger”, care a durat două ore şi o explorare a fundului Gropii Marianelor de încă trei ore, regizorul James Cameron s-a întors la suprafaţă cu bine.

Veneţia continuă să se scufunde…

Potrivit unor măsurători efectuate cu ajutorul sateliţilor, pitorescul oraş italian, Veneţia, continuă procesul de scufundare, chiar dacă studiile efectuate deceniul trecut indicau oprirea fenomenului. Totuşi, nu există motive de panică, fiind vorba despre un proces lent de 2 mm pe an.

Zona de discontinuitate Moho – cartografiată în detaliu

Cu ajutorul sondei GOCE a ESA, oamenii de ştiinţă au reuşit să cartografieze, la un nivel de detaliu, zona dintre mantaua şi scoarţa Pământului, numită zona de discontinuitate Moho.

Cele mai noi subiecte