Acasă PĂMÂNT Pagina 44

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia). Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei - schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane. Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” - atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria PĂMÂNT

O soluţie împotriva secetei: tractarea aisbergurilor în zonele secetoase

Un aisberg de 30 milioane  tone poate furniza apă suficientă unei jumătăţi de milion de oameni, timp de un an. O simulare computerizată arată că tractarea aisbergurilor în zonele secetoase ar fi posibilă.

Descoperire: Încă o pasăre gigantică a trăit printre dinozauri

De curând s-a descoperit că o pasăre uriaşă, măsurând aproximativ 3 metri, a trăit în epoca dinozaurilor, în urmă cu 83 milioane de ani. Ca mărime, este a doua pasăre preistorică şi supravieţuia printre uriaşii prădători non-avieni.

O nouă soluție ecologică: panourile solare hibride capabile să producă hidrogen

În timp ce din ce în ce mai multe acoperişuri din întreaga lume găzduiesc panouri solare fotovoltaice, un inginer de la Universitatea Duke s-a gândit să creeze un sistem de panouri hibrid, capabil să extragă şi mai multă energie din razele Soarelui.

Seceta din Estul Africii este provocată de La Niña

Seceta catastrofală din Estul Africii îşi are originile în apele reci ale Pacificului, de pe partea opusă a Globului. Fenomenul La Niña din Pacific reduce precipitaţiile din Estul Africii, potrivit opiniilor exprimate de o echipă internaţională de cercetători în revista Science.

 

Shell are verde la forat în Oceanul Arctic

Oficialii SUA i-au aprobat condiționat, începând cu anul viitor, gigantului petrolist Shell demararea forajelor de explorare în Oceanul Arctic, o decizie catalogată de ecologiști ca „impardonabilă”.

Cum îşi găsesc hrana liliecii vampiri?

Liliecii vampiri sunt o specie aparte de lilieci, regurgitând sângele în gurile celorlalţi membri ai coloniei. Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceştia deţin nervi faciali, detectori de căldură care le permit să îşi localizeze sursele de hrană.

Reducerea celorlalte gaze de seră, pe lângă CO2, ar putea încetini...

Deși dioxidul de carbon rămâne principalul responsabil de schimbările climatice, nici celelalte gaze de seră nu contribuie într-o măsură mai mică la această problemă. Un nou studiu realizat de cercetătorii Agenţiei Federale Americane de Administrare Atmosferică şi a Oceanelor (NOAA) indică faptul că reducerea celorlalte gaze de seră ar putea încetini schimbările climatice preconizate în viitor.

Traficul maritim – cea mai mare ameninţare la adresa balenelor

Balena nordică, cea mai vânată dintre balene, până când a fost declarată specie pe cale de dispariţie, este pusă în faţa unui nou pericol. Deplasându-se foarte lent, atunci când se apropie de ţărm,  în căutarea hranei, în zonele cu ape mai puţin adânci, riscă să fie lovită de navele maritime care acostează în Peninsula Cape Cod, din apropiere de Boston, în Atlanticul de Nord.

Fosilă preistorică extrem de rară descoperită în Alaska

Aproximativ 12 resturi fosile de thalattozaur, extrem de fragmentate, au fost descoperite în ultimii 100 de ani, ceea ce face din acest animal preistoric una dintre cele mai rare creaturi pentru paleontologii din toată lumea. Cu atât mai importantă a fost descoperirea în acest an, în apropierea Parcului Național Tongass din Alaska, a rămășițelor unui thalattozaur aproape complet, cel mai bine prezervat schelet de acest gen din lume.

Cum au ajuns Mosazaurii să domine mările trecutului

Pe vremea în care dinozaurii stăpâneau uscatul, o uriașă reptilă acvatică, rudă îndepărtată a dragonului de Komodo, domina fără echivoc mările și oceanele lumii. Pentru aproape 27 de milioane de ani, Mosazaurul, supranumit și T-rex-ul apelor, aproape că nu a avut rival, dispărând, într-un final apocaliptic, în timpul marii extincții a vieții de acum 65 de milioane de ani.

Cele mai noi subiecte