Acasă PĂMÂNT Pagina 44

PĂMÂNT

Planeta noastră Pământ are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani, iar evoluția sa geologică, dar și evoluția vieții și, mai ales, a omului sunt povești extraordinare, pe care oamenii încearcă să le descifreze pas cu pas, prin noi descoperiri și noi tehnologii. Pentru aceasta au fost pus la punct științe dedicate, de la cele care ne ajută să facem „incursiuni” în trecut prin studierea modului în care s-a format Pământul (geofizica) până la cele prin care înțelegem cu a evoluat și prin ce transformări a trecut viața, în toate formele ei (paleontologia). Evoluția omului, însă, a ajuns într-un punct critic: industrializarea galopantă a fost însoțită, din păcate, și de o evoluție spectaculoasă a poluării. Care acum ne amenință nu doar sănătatea, ci însăși existența în viitor, din cauza influențelor nefaste asupra mediului înconjurător, a biodiversității și chiar a climei - schimbările climatice devin o problemă extrem de gravă, care aduce provocări incomensurabile chiar pentru supraviețuirea speciei umane. Așa încât prin informațiile din această categorie încercăm să identificăm soluții care să „repare” influențele nefaste ale omului asupra planetei, dar și să înțelegem mai multe despre Pământ. Dacă specia umană considerăm că este cea mai puternică de pe planetă, e bine să ne ghidăm după dictonul ”o putere mare înseamnă și o responsabilitate mare” - atât față de noi înșine, cât și față de animalele și plantele care ne înconjoară.

Vezi în continuare toate materialele din categoria PĂMÂNT

Descoperire: Azotul din sol curăţă aerul de poluare

În mod surprinzător, se pare că fertilizatorii pe bază de azot au şi un efect pozitiv asupra mediului înconjurător – mai mult, chiar şi solurile acide s-ar părea ca au acelaşi efect, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Chimie Max Planck, din Mainz.

În Australia au fost descoperite fosile ale primelor forme de viaţă...

Pe cea mai veche plajă a Australiei cercetătorii britanici şi cei australieni pretind că au găsit cele mai vechi fosile din lume. Acestea ar aparţine unei bacterii de dimensiuni microscopice care a trăit în urmă cu peste 3 miliarde de ani într-un mediu ostil, lipsit de oxigen.

O nouă sursă regenerabilă de combustibil: grăsimea de aligator

În fiecare an sunt deversate în mediu aproximativ 7 tone de grăsime de aligator, rezultată ca urmare a procesării cărnii acestor reptile. Potrivit unor cercetători din Louisiana, se pare că toată această grăsime este o excelentă materie primă pentru bio-diesel de provenienţă animală.

Ce mică e Lumea – NASA confirmă, Pământul nu se extinde

O echipă de cercetători a NASA confirmă vorbele din bătrâni: Pământul e o Lume mică, până la urmă…Încă din secolul 19 oamenii de ştiinţă au speculat cu privire la teoria că Terra îşi schimbă dimensiunile, fie că se măreşte sau micşorează.

Microbii ne învaţă cum să producem ieftin şi rapid Hidrogen

Transportul şi stocarea unor surse de energie precum hidrogenul sunt vitale pentru viitorul nostru. O enzimă a unui microb arată modul de producere mai rapidă şi mai ieftină a hidrogenului.

Plesiozaurii nu depuneau ouă pentru a se înmulți

Analiza unei fosile aparţinând unui plesiozaur gestant, veche de 78 milioane ani relevă faptul că giganticele reptile, coabitante cu dinozaurii, năşteau puii vii, nu depuneau ouă.

O soluţie împotriva secetei: tractarea aisbergurilor în zonele secetoase

Un aisberg de 30 milioane  tone poate furniza apă suficientă unei jumătăţi de milion de oameni, timp de un an. O simulare computerizată arată că tractarea aisbergurilor în zonele secetoase ar fi posibilă.

Descoperire: Încă o pasăre gigantică a trăit printre dinozauri

De curând s-a descoperit că o pasăre uriaşă, măsurând aproximativ 3 metri, a trăit în epoca dinozaurilor, în urmă cu 83 milioane de ani. Ca mărime, este a doua pasăre preistorică şi supravieţuia printre uriaşii prădători non-avieni.

O nouă soluție ecologică: panourile solare hibride capabile să producă hidrogen

În timp ce din ce în ce mai multe acoperişuri din întreaga lume găzduiesc panouri solare fotovoltaice, un inginer de la Universitatea Duke s-a gândit să creeze un sistem de panouri hibrid, capabil să extragă şi mai multă energie din razele Soarelui.

Seceta din Estul Africii este provocată de La Niña

Seceta catastrofală din Estul Africii îşi are originile în apele reci ale Pacificului, de pe partea opusă a Globului. Fenomenul La Niña din Pacific reduce precipitaţiile din Estul Africii, potrivit opiniilor exprimate de o echipă internaţională de cercetători în revista Science.

 

Cele mai noi subiecte