PĂMÂNT

Oamenii de știință de la Universitatea Tehnică din Nanyang (NTU), Singapore au dezvoltat un nou sistem de closet care transformă dejecțiile umane în energie și în îngrășăminte.

Vă puteți imagina puterea electrică generată de 50.000 de pași pe zi? Laurece Kembell-Cook, directorul companiei Pavegen Systems, și-a imaginat cam ce ar însemna acest lucru și a creat dalele Pavegen – o soluție săracă în carbon care urmărește să aducă în stradă tehnologia recoltării energiei cinetice. În mod nesurprinzător, ideea a atras multă anteție ca soluție în orașele înfometate de energie electrică și cu trafic pedestru intens.

Cele mai multe dintre pastilele contraceptive conţin estrogeni. Se pare, potrivit unui studiu american publicat în Public Library of Science ONE,  că acest hormon nu împiedică doar reproducerea umană, ci şi pe cea a broaştelor.

Un cercetător german susține că și o sursă regenerabilă precum energia eoliană în realitate ar dauna echilibrului energetic al planetei. Și nu ar fi nici măcar atât de „verde” cum crede lumea... Axel Kleidon de la Max Plank Institute din Jena (Germania) este convins: eforturile oameniilor de știință de a obține energie din vânt și din mare vor sfârși prin a provoca schimbări climatice ireversibile.

Multe dintre speciile de balene şi delfini (mamiferele din subordinul Odontoceti) vânează şi se ghidează pe baza sunetului, prin ascultarea ecoului undelor sonore, adică prin ecolocaţie – pentru a realiza aceasta cu succes, au nevoie de un auz hiper-sensibil. Potrivit unui studiu recent, se pare că la animalele din subordinul Odontoceti, acest simţ este ajustabil.

Cameleonii au capacitatea de a-și schimba cu viteză culoarea datorită reglării active a unei rețele de nanocristale numite cromarofore sau iridofore. Ele se află într-un strat superficial al pielii acestor reptile și reacționează cu lungimile de undă ale luminii.

De încălzirea globală s-a vorbit mult în ultima perioada și ne-am familiarizat deja cu posibilele sale efecte negative. Totuși, potrivit unui nou studiu, din care reiese că temperatura afectează în mod direct talia animalelor, se naște acum și probabilitatea ca temperaturile globale aflate în creștere să determine o micșorare generală a speciilor și, implicit, a omului, din punct de vedere al dimensiunilor coroporale.