Acasă SPAȚIU Astrofizică

Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală. În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului. Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale - de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor. Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Astrofizică

Micrometeoriţii au influenţat clima terestră şi marţiană

Bombardamentul cu micrometeoriţi produs în urmă cu patru miliarde de ani asupra Pământului şi planetei Marte a produs o răcire dramatică a climei celor două planete, întârziind apariţia vieţii. Aceasta este concluzia unui studiu publicat pe 1 aprilie în revista Geochimica et Cosmochimica Acta.

Se pare că Luna a avut cândva un câmp magnetic propriu

Pornind de la descoperirea de pietre magnetizate pe suprafaţa selenară, oamenii de ştiinţă şi-au pus o întrebare firească despre existenţa acestora în condiţiile în care Luna nu are câmp magnetic. Se pare că tot ei au găsit şi răspunsul acestei întrebări…

Supernovele de tip Ia, răspunsuri noi

Pentru a măsura distanțele în Univers, oamenii de știință se folosesc de surse de lumină etalon. De exemplu, supernovele de tip Ia au o luminozitate absolută cunoscută. Dacă măsurăm luminozitatea lor, aici, pe Terra, putem să determinăm distanța dintre noi și respectiva supernovă. Asta se știe. Dar care este mecanismul astrofizic din spatele acestor supernove?

Cum luptă neutrinii împotriva cariilor dentare

Știința ne spune că, în fiecare secundă, trilioane de neutrini produși în miezul Soarelui traversează trupul fiecăruia dintre noi. Nu ne rănesc, pentru că aceste particule elementare neutre, care au totuși masa mai mare de 0, nu interacționează aproape niciodată cu materia. La fel de adevărat este, ne spune astronomii, și că neutrinii au adus în existență cea mai mare parte din fluorul prezent în Univers.

Undele gravitaționale, o nouă pagină de istorie

Anunțul din 16 octombrie 2017 a trecut aproape neremarcat pe la noi. Și totuși se deschidea un nou capitol al astrofizicii. Ne aflăm în...

Un an din viața lunii (VIDEO)

Website-ul NewScientist prezintă un videoclip de tip time-lapse ce ilustrează, în două minute și treizeci de secunde, Luna, așa cum a arătat ea, noapte de noapte, pe parcursul ultimului an.

Au fost găsite urme de gheaţă pe Mercur!?

Deşi Mercur este cea mai apropiată planetă de Soare, înregistrând la suprafaţa sa temperaturi ce depăşesc 400 de grade Celsius, sonda NASA Messenger a descoperit în unele cratere de la polii planetei, ferite permanent de lumina astrului, urme ce par a fi de apă îngheţată…

Universul are termen de valabilitate, reiese din calculele făcute pentru înțelegerea...

Oamenii de știință ai laboratorului Fermi National Accelerator, din Batavia, Illinois, încă sortează detaliile descoperirii de anul trecut a particulei Higgs și par să ajungă la unele rezultate care nu aduc vești prea bune pentru viitorul Universului, potrivit fizicianului Joseph Lykken, implicat în operațiune.

O scurtă istorie a Big Bang-ului (primul episod)

Cred că teoria începutului de Univers este cea mai bună dovadă a puterii inteligenței umane. Pentru a  înțelege locul și destinul omului în Univers...

Infuențează razele cosmice clima? Da, nu, poate

Razele cosmice s-ar putea afla la baza formării de nori în atmosfera terestră și a variațiilor climatice: aceasta nu este o idee pseudo-științifică bizară, ci o teorie pe care cercetătorii de la CERN încearcă s-o demonstreze.

Cele mai noi subiecte