Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală. În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului. Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale - de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor. Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Astrofizică

Impactul cu asteroizii – care sunt șansele?

Bucureștiul va găzdui duminică, 8 mai 2011, începând cu ora 13:30, un workshop cu porțile deschise pe tema apărării planetare împotriva impacturilor asteroizilor și cometelor.

La începuturile sale, Universul era unidimensional?

O nouă teorie ne provoacă imaginația: care a fost evoluția dimensiunilor Universului?

Exoplanetele similare Pământului ar putea găzdui vegetație de culoare neagră

Știm că există sisteme stelare binare, pentru că le-am văzut. Am văzut și sisteme solare guvernate de pitice roșii. Știm că în unele cazuri, acestea sunt orbitate de cel puțin o planetă, uneori de natură să întrețină viața. Dar, oare, cum s-ar dezvolta și cum ar fi afectată vegetația în astfel de împrejurări cosmice?

Cu Soarele în „transmisiune directă”

În laboratoarele subterane de la Gran Sasso, dedicate studiului fizicii particulelor, se desfășoară un experiment în măsură să dea la iveală, în timp real, informații importante cu privire la starea Soarelui și a reacțiilor survenite în interiorul lui.

O simulare a Big Bang-ului demonstrează imposibilitatea călătoriei în timp

Universitatea din Maryland, SUA, găzduiește nici mai mult nici mai puțin decât versiunea unui model artificial al Big Bang-ului. Ei bine, un model al urmărilor sale, de fapt.

În noiembrie va trece pe lângă Pământ un asteroid uriaș

Astronomi amatori și oameni în general, pregătiți-vă telescoapele, respectiv ochii, pentră că în luna noiembrie a acestui an va trece pe lângă Terra, la o distanță mai mică decât cea de aici până la Lună, un asteroid de mari dimensiuni, care ne-ar putea lovi planeta în viitor.

S-a descoperit un nou mineral, „la bordul” unui meteorit vechi de...

În 1969, un meteorit a fost descoperit în Antarctica. Au trecut mai bine de 40 de ani până când geologii și alți specialiști care l-au studiat i-au descifrat secretul: în tot acest timp, roca a păstrat în componența sa o substanță minerală nouă, denumită acum \"wassonit\".

Micrometeoriţii au influenţat clima terestră şi marţiană

Bombardamentul cu micrometeoriţi produs în urmă cu patru miliarde de ani asupra Pământului şi planetei Marte a produs o răcire dramatică a climei celor două planete, întârziind apariţia vieţii. Aceasta este concluzia unui studiu publicat pe 1 aprilie în revista Geochimica et Cosmochimica Acta.

Găurile negre „iubesc” ordinea

Cu ajutorul satelitului Integral al Agenției Spațiale Europene (ESA), astrofizicienii au descoperit că găurile negre, considerate printre cele mai haotice și neliniștite obiecte din univers, în realitate „iubesc” ordinea.

Misterul „bulelor” cosmice

Deasupra și sub Calea Lactee se află două bule enorme de raze gamma, de 25.000 de ani-lumină fiecare, care par a fi fost născute din gaura neagră super-masivă aflată în centrul galaxiei noastre.

Cele mai noi subiecte