Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Sonda NASA Dawn furnizează noi imagini ale asteroidului gigant Vesta

Imaginile prelevate de sonda Dawn şi prezentate ieri de NASA dezvăluie pe suprafaţa asteroidului Vesta prezenţa unuia dintre cele mai pure şi strălucitoare materiale descoperite până în prezent.

Viaţa în Multivers

Imaginaţi-vă că sunteţi la comanda legilor care guvernează Universul. Aveţi în faţa dumneavoastră un panou de control, pe care se află numai câteva butoane...

Prima hartă geologică completă a satelitului planetei Jupiter, Io, dezvăluie o...

Au trecut mai bine de patru sute de ani de când Galileo Galilei a descoperit satelitul jovian Io, ocazie cu care o echipă de cercetători a Universităţii Arizona a realizat prima sa hartă geologică completă. Harta, publicată în U.S. Geological Surve, ne arată una dintre cele mai active lumi vulcanice din Sistemul Solar.

Ultimele clipe ale Nebuloasei „Clepsidră” MyCn18

Steaua centrală a nebuloasei planetare în formă de clepsidră nu mai are mult de „trăit”. Lipsită de combustibil, nebuloasa planetară MyCn18, cunoscută şi sub numele de Nebuloasa Clepsidră se află într-o ultimă, dar spectaculoasă fază.

Cercetătorii au identificat cea mai mare gaură neagră descoperită vreodată


O nouă gaură neagră supermasivă, cea mai mare descoperită vreodată, vine să contrazică teoriile acceptate pentru evoluția galactică. Un studiu, publicat în ediția din 29 noiembrie al revistei Nature, sugerează că asemenea monștri gravitaționali se pot evolua mai repede decât galaxiile gazdă.

O furtună solară moderată va lovi Pământul astăzi

După ce sâmbătă, 28 iulie, o flamă solară de clasa M6 a erupt pe Soare, din pata solară activă AR1532, dezlănțuind în Spațiu un val de plasmă și de particule încărcate, fenomen cunoscut și ca „ejecție de masă coronară”, specialiștii se așteaptă ca furtuna solară astfel produsă să ajungă pe Pământ astăzi, în jurul orei 15:00 GMT (sau 18:00 ora României).

Expoziția SPACE ADVENTURE Aventura epică a omenirii, în spațiu

În timp ce Neil Armstrong pășea pe lună și întreaga omenire era fermecată, președintele american discuta cu el prin radio – "Pentru...

Se pare că Luna a avut cândva un câmp magnetic propriu

Pornind de la descoperirea de pietre magnetizate pe suprafaţa selenară, oamenii de ştiinţă şi-au pus o întrebare firească despre existenţa acestora în condiţiile în care Luna nu are câmp magnetic. Se pare că tot ei au găsit şi răspunsul acestei întrebări…

Canibalismul cosmic: reconstituirea

Astronomii sunt obișnuiți să recunoască evenimente catastrofale precum explozia unei supernove, dar sursa de raze X observată începând din 28 martie pe cerul din emisfera boreală, și de-atunci urmărită pas cu pas de echipe de cercetători din toată lumea, este un spectacol atât de rar încât astrofizicienii au avut nevoie de o lună de zile pentru a înțelege ce l-a provocat.

O plasă de păianjen cosmică

Cu ajutorul VLT (Very Large Telescope) al ESO (European Southern Observatory) au fost identificate șase galaxii aflate la periferia unei găuri negre...