SPAȚIU

Astronomii au anunţat de curând descoperirea celor mai mici planete găsite până în prezent în afara sistemului nostru solar, gravitând în jurul unei mici stele roşii, la o distanţă de 130 de ani lumină de Terra.

Savanții Laboratorului Jet Propulsion, de la NASA, doresc să evite interferența norilor și a poluării luminoase cu activitățile lor astronomice prin lansarea unui telescop spațial către frontierele îndepărtate ale Sistemului Solar, pentru a putea obține date vizuale de dincolo de centura de asteroizi.

Depăşind imaginaţia producătorilor de filme de la Hollywood, cercetătorul Frédéric Pont, de la Universitatea din Exeter, Regatul Unit, a realizat o serie de imagini înfăţişând apusuri extraterestre de soare. Una dintre aceste fotografii ne arată ce am putea vedea dacă am gravita la 10.000 km deasupra exoplanetei HD 209458b.

Sonda spațială rusească Phobos-Grunt, lansată pe 8 noiembrie cu destinația Marte, și-a ratat obiectivul și a rămas blocată în derivă pe orbita circumterestră, rotindu-se împrejurul Pământului la altitudini tot mai joase, până când, potrivit estimărilor specialiștilor, se va prăbuși pe planeta noastră duminică, pe 15 ianuarie, declară Alexei Zolotukhin, purtător de cuvânt al forțelor spațiale militare din Rusia.

Cea mai recentă imagine furnizată astronomilor de sonda spațială Messenger, de la NASA, care va împlini în curând un an de când se află pe orbita lui Mercur, ilustrează cum piscul central din craterul Eminescu, cu un diametru de 138 de kilometri, este înconjurat de  mai multe suprafețe strălucitoare misterioase, denumite „halouri”.

Dr. Jason W. Barnes și o echipă formată din 30 de savanți și ingineri ai Universității din Idaho au pus bazele unui concept de explorare a lui Titan, cel mai mare satelit natural al planetei Saturn,  cu ajutorul unui dispozitiv zburător intitulat AVIATR (Vehicul Aerian de Recunoaștere pentru Titan). Avionul, evident nepilotat, ar avea o greutate de 120 de kilograme și ar survola prin atmosfera lunii saturniene.

După ce zilele trecute anunţam eşecul lansării unei rachete Soyuz, ieri ruşii au reuşit să lanseze o altă rachetă Soyuz, care a pus cu succes şase sateliţi ai companiei americane de comunicaţii Globalstar pe orbită.

Astronomii amatori speră să poată observa, începând chiar de azi, particule ale unei furtuni solare ce vor produce aurore boreale senzaţionale. Reversul medaliei este că, potrivit experţilor în telecomunicaţii, radiaţiile produse pot cauza furtuni magnetice care ar afecta comunicaţiile radio şi reţelele electrice.

Cele două sonde gemene ale Agenţiei Spaţiale Americane, GRAIL A şi B, au fost lansate în data de 8 septembrie a.c., având drept obiective măsurarea gravitaţiei satelitului nostru natural, cartografierea interiorului său şi furnizarea de date cu privire la modul de formare al acestuia şi al Terrei.

Seria ghinioanelor continuă pentru Agenţia Spaţială Rusă. După eşecul răsunător din august, care a dus la întreruperea aprovizionării ISS pentru şase săptămâni, o rachetă Soyuz 2, destinată punerii unui satelit de comunicaţii pe orbită, s-a prăbuşit la scurt timp după lansare.