ȘTIINȚĂ

Printre studiile menite a identifica măsuri eficiente de eliminare a deșeurilor radioactive din mediul înconjurător se numără și cel asupra algei Closterium moniliferum, prezentat de Minna Krejci, de la Universitatea Northwestern, săptămână trecută, la întâlnirea membrilor American Chemical Society din Anaheim, California.

Într-o zi, oposumii ne-ar putea oferi antidotul pentru aproape toate formele de otrăvire, inclusiv ca tratament în cazul mușcăturilor de șerpi veninoși.

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

Se pare că, în ciuda reputației de creaturi hirsute și cu apucături mai degrabă animale decât umane, neanderthalienii erau parteneri atrăgători pentru reprezentanții speciei Homo Sapiens. Asta dacă luăm în considerare numărul tot mai mare de populații umane în care se regăsește ADN-ul neanderthalian.

Prima conversație verbală s-ar fi petrecut acum 1,8 – 2,5 milioane de ani, cel mai probabil având ca subiect crearea uneltelor, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California și publicat în revista de specialitate Nature Communication.