ȘTIINȚĂ

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

Potrivit cercetătorilor Universității din Leeds, ai Universității Regale din Belfast și ai Universității Stellenbosch din Africa de Sud, un mini-parazit, Pleistophora mulleri, nu doar alimentează canibalismul în rândul creveților de apă dulce Gammarus duebeni celticus, dar le și imprimă un comportament mult mai vorace, astfel că aceștia își consumă mult mai rapid hrana.

Cu siguranță nu ați uitat că pe 26 martie anul acesta, regizorul James Cameron s-a avântat în cel mai adânc punct al oceanului planetar, din Groapa Marianelor, la bordul submarinului său Deepsea Challenger, devenind primul om care a realizat performanța de a se scufunda până la adâncimea de aproape 11.000 de metri, după 1960. „Am obținut niște rezultate științifice uluitoare”, afirma Cameron pe atunci, imediat după misiune.

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

Anul trecut, într-o peşteră izolată din Munţii Altai, Siberia, au fost descoperite câteva fosile aparţinând unei specii de oameni preistorici. Ulterior, au fost „botezaţi”, după numele peşterii (Denisova), Denisovani. Se pare că aceşti strămoşi au co-existat şi interacţionat cu Neanderthalienii.