Este concluzia unei echipe de cercetători care s-a decis să afle răspunsul la întrebarea: “cât de multă informație poate omenirea transmite, procesa și stoca?” Pentru a răspunde, autorii studiului au analizat 60 de tehnologii analogice și digitale diferite, de la presa tipărită și până la pachetele de date ale telefoanelor mobile, pe parcursul unei perioade de peste 20 de ani, între 1986 și 2007.

Odată ce au ajuns la un rezultat, oamenii de știință l-au echivalat biologic. Acest lucru înseamnă că totalul obținut, de 6,4×1018 operații pe secundă, pe care omenirea le putea executa, în 2007, în termeni de transmitere, procesare și stocare a datelor, coincide cu numărul impulsurilor nervoase pe care un creier adult le poate manifesta în același interval de timp.

Pentru a putea lucra cu cifrele obținute, specialiștii au redus totul la numitorul comun al capacității de procesare computerizată. În cadrul studiului, ei au luat în considerare toate mediile de stocare posibile, de la platforme precum hârtia, filmul de celuloid și discul de vinil până la inovații ca discul Bly-ray și cardurile de memorie.

De asemenea, pentru o cuantificare optimă a informațiilor, cercetătorii și-au standardizat măsurătorile aplicând teoria informației, postulată de Claude Shannon, referitoare la numărul optim de biți necesari pentru compresia și stocarea datelor.

S-a ținut cont și de evoluția tehnologiei, notându-se, spre exemplu, că în anul 2000 biții de informație video erau comprimați cu ajutorul  algoritmului cinepak, mult mai ineficient comparativ cu actualul format MPEG-4.

Este interesant de știut că, în 1986, calculatoarele de buzunar reprezentau aproximativ 40% din capacitatea totală de procesare a computerelor lumii, depășind PC-urile și serverele, cu o pondere de 33%, respectiv 17%.

În ciuda cunoașterii tuturor acestor date exacte, estimările nu pot fi totuși evitate într-o cercetare cu acoperire globală și, deși ele au fost realizate prin calcule și raportări riguroase, s-au strecurat totuși în număr mare în cadrul acestui studiu. Dar studii științifice de proporții, fără aproximări, cu greu se pot întâmpla, prin urmare nu ne rămâne decât să îi oferim și acestuia credit, păstrându-ne unele rezerve.

Sursa: WIRED

Etichete: , , , , , , , ,