A fost o vreme când pădurile României și majoritatea pădurilor Europei erau cutreierate de turme glorioase de zimbri, cele mai mari și impunătoare mamifere de uscat de pe bătrânul continent. Apoi, a venit vremea când acest uriaș blajin a fost vânat până la dispariția completă din sălbăticie și tot ce mai amintea de gloria sa apusă, în afara trofeelor, erau, la începutul anilor 1900, vreo 12 exemplare împrăștiate prin grădini zoologice din toată lumea.

Acum, încep să se anunțe iarăși vremuri bune pentru zimbru, care a fost reintrodus cu succes în păduri din țări precum Polonia, Ucraina, Suedia și nu numai, dar și în câteva rezervații din România.

Munții Țarcu, din județul Caraș-Severin, găzduiesc unul dintre aceste amplasamente, mai exact un sanctuar și punct de repopulare a pădurilor noastre, pe care am avut plăcerea să îl vizitez recent și să constat implicarea cu rezultate notabile în acest proiect a World Wildlife Foundation (WWF România), cu sprijinul comunității locale, din comuna Armeniș.

Și, alături de oameni, așa cum veți afla, știința și tehnologia joacă un rol important în acest demers îndrăzneț și nobil.

rezervatie-zimbri-armenis-stiinta-tehnica-2Repopularea cu zimbri a Carpaților Meridionali a început în 2014, iar de atunci și până astăzi au fost aduși în Armeniș 30 de zimbri. Dintre aceștia, 20 de animale se plimbă libere prin natură, împărțite în câteva grupuri, pe o suprafață de aproximativ 2.000 de hectare, iar celelalte 10 exemplare se află încă în țarcul de aclimatizare sau de resălbăticire, de unde vor fi și ele eliberate în scurt timp.

În apropiere, adică la Densuș, în Hunedoara, sunt programați să mai vină alți 11 zimbri la  sfârșitul acestui an, în luna decembrie, din Suedia. De-altfel, Suedia este unul dintre principalii furnizori de zimbri pentru repopularea pădurilor românești, alături de Germania, Franța, Italia și Belgia.

Printre exemplarele care se află în acest moment la Armeniș nu este niciunul născut aici. Din 2014 și până astăzi, au venit pe lume trei pui de zimbru pe teritoriul nostru, dar niciunul dintre aceștia nu a supraviețuit. Iar motivele principale sunt faptul că ei cad adesea victime colaterale în luptele pentru dominare dintre masculi, dar și acela că, venind din captivitate, femelele sunt dereglate hormonal și fată în perioade nepotrivite din an.

Momentul firesc și propice pentru naștere ar fi primăvara, dar ele au născut chiar și la sfârșitul toamnei și puii nu au rezistat iernii. Și ca să vedeți că nu degeaba li se spune acestor animale „uriașii Europei”, printre cele mai mari exemplare din Munții Țarcu se numără câteva cazuri de indivizi care cântăresc peste 600 kg. În unele situații, zimbri masculi adulți ajung chiar până la greutatea de o tonă și au o înălțime la greabăn de peste 1,9 metri.

Discutând cu cei implicați în proiect, am aflat că reintroducerea speciei zimbru în zona Carpaților Meridionali nu este doar un moft ecologist, ci mult mai mult de atât.

Zimbrul este una dintre „speciile umbelă”, cu un impact real asupra menținerii proceselor ecologice, specifice zonelor de sălbăticie. Abilitățile acestei specii ajută la menținerea unui peisaj mozaicat de zone împădurite și pajiști, care este mai valoros din punct de vedere ecologic decât orice pădure închisă sau pajiște deschisă. Este o specie umbrelă care, odată reintrodusă cu succes, iar habitatul ei conservat în mod eficient de-a lungul Munților Carpați, va ajuta la menținerea coridoarelor ecologice la scară mare, permițând proceselor naturale să se întâmple și altor specii cheie să beneficieze și să prospere.

În plus față de biodiversitate, programul național de reintroducere pentru revenirea acestei specii cheie vizează inclusiv dezvoltarea comunitară, dezvoltarea unor programe de turism, dar și de cercetare și educație.

rezervatie-zimbri-armenis-stiinta-tehnica-3Iar o expresie a acestui fenomen este chiar Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș (AMZA), înființată de localnicii de aici pentru a atrage vizitatori și a le oferi pachete turistice atractive. Acestea includ tururi ghidate în sălbăticie, cazare și masă, cu scopul principal de a observa zimbrii în libertate. În numai o lună de zile de la lansare, deja o duzină de astfel de pachete au fost achiziționate de turiști străini, dornici de o asemenea experiență.

Vizitele de observare a zimbrilor liberi se organizează în grupuri mici, de până la patru persoane și durează una sau două zile, transportul până la obiective fiind efectuat cu autoturisme de teren. Turiștii sunt însoțiți și ghidați de localnici, reprezentanți AMZA, sau de ghizi specializați, care îi vor familiariza pe vizitatori cu diferitele semne lăsate în natură de zimbri, dar și de alte animale specifice zonei, cum ar fi porci mistreți, urși, lupi și chiar șacali, specie nou apărută în Munții Țarcu.

Și tocmai pentru a încuraja producțiile locale, picnicul inclus în pachet va conține specialități regionale, de la zacuscă și dulceață de măceșe, până la suc de mere și rachiu, toate din producția proprie a localnicilor. De asemenea, datorită unei bune colaborări între WWF, AMZA și ocolul silvic regional, care deține mai multe observatoare în sălbăticie, turiștii pot profita și de această infrastructură pentru a observa în libertate zimbrii și celelalte specii din zonă.

În Armeniș nu există pensiuni, așadar turiștii au ca opțiuni de cazare casele localnicilor sau corturile AMZA, tip safari, spațioase și care oferă condiții de confort sporit, având chiar paturi și instalații de duș în aer liber. Corturile vor fi montate în mijlocul pădurii, iar cina se va putea lua în jurul focului, sub cerul înstelat. Cei interesați de rezervări, pot afla toate cele necesare aici.

Recent, în Armeniș a fost inaugurat și un centru de vizitare-informare, unde turiștii pot deopotrivă să se documenteze cu privire la zimbri și să achiziționeze specialități locale și chiar hamace. Mai precis,Centrul de vizitare din Armeniș oferă date științifice despre zimbru într-un format interactiv, prin cea mai mare proiecție holografică Pepper’s Ghost din Europa și cu ajutorul a încă două instalații construite la granița dintre artă și tehnologie.

Astfel, arta, tehnologia și știința aduc povestea zimbrilor aproape de oameni prin:

  • cea mai mare proiecție holografică din Europa, prin intermediul căreia se poate vedea comportamentul zimbrului în mediul său natural și cum decurge o zi obișnuită din viața acestui animal fascinant;
  • un joc interactiv despre lanțuri trofice, care construiește o mai bună înțelegere a relației dintre animalele sălbatice și specii vegetale, insecte, păsări, amfibieni;
  • o instalație mecanică, aratând impactul pozitiv al reintroducerii zimbrului asupra biodiversității și „cascadele trofice” pe care acesta le (re)declanșează.

Vizitatorii care trec pragul Centrului vor putea înțelege comportamentul și impactul zimbrilor asupra naturii într-un mod ludic și imersiv. Datele care alimentează instalațiile sunt colectate în mod continuu din teren, de către stagiari din România și din străinătate ce studiază diverse discipline relevante legate de științele naturii. Aceștia lucrează și locuiesc la Stația de cercetare din satul apropiat, Feneș, inaugurată și ea luna trecută și care este dedicată monitorizării zimbrilor și impactului pe care aceștia îl au asupra mediului înconjurător.

rezervatie-zimbri-armenis-stiinta-tehnica-4Stația de cercetare a fost amenajată în acest an cu voluntari din țară și din comunitate, cu materiale reciclate și naturale, în incinta vechiului Cămin cultural. Ea le va sta la dispoziție viitorilor cercetători de pretutindeni din Europa și din lume, care se vor putea dezvolta profesional făcând practică în cadrul proiectului de refacere și conservare a vieții sălbatice prin reintroducerea zimbrului.

Aceștia își pot forma competențe practice și întregi cunoștințele despre natura sălbatică, monitorizând și evaluând impactul zimbrului asupra ecosistemului. Informațiile pe care le colectează sunt introduse în baza de date ce alimentează instalațiile din Centrul de vizitare Armeniș și totodată vor fundamenta sau ghida activitățile de conservare derulate de WWF și Rewilding Europe, împreună cu AMZA și autoritățile locale.

Din toamna acestui an, datele colectate la Stația de cercetare vor fi transpuse în timp real și pe o platformă online, care va transforma știința în poveste, printr-o formă de infotainment. Oameni din întreaga lume vor putea astfel urmări activitatea zimbrilor și impactul lor în regiune. WWF, Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș și atelierul Modulab duc astfel relația dintre natură și tehnologie la un alt nivel prin inovația trans-disciplinară, în slujba zimbrilor reintroduși în Munții Țarcu, a ecosistemului pe care aceștia îl repopulează, a comunității locale, dar și a turiștilor și cercetătorilor.

Scopul acestor instalații este de a-i ajuta pe vizitatori să conștientizeze, într-un mod captivant, importanța diversității biologice și a prezervării naturii.

rezervatie-zimbri-armenis-stiinta-tehnica-5În continuare, specialiștii WWF vor continua să lucreze cot la cot cu viitoarele generații de profesioniști pentru a înlesni procesele naturale specifice zonelor de sălbăticie, prin reintroducerea de zimbri cel puțin încă patru ani de acum înainte. Un nou nucleu de reintroducere a zimbrului va fi creat în Munții Poiana Ruscă, în apropierea localității Denuș din județul Hunedoara și un program național de reintroducere va fi realizat împreună cu Parcul Natural Vânători Neamț și specialiști din universități partenere din România.

WWF România și Rewilding Europe au pregătit un plan de 10 ani pentru reintroducerea speciei zimbru, cu un obiectiv clar de a crea o populație de mai mult de 500 de exemplare libere în Carpații Meridionali și un obiectiv pe termen lung (25 de ani) de a stabili o meta-populație de peste 1.000 de zimbri, care va deveni cea mai mare populație din lume. În prezent, această populație numără 5.000 de capete, dintre care doar 3.400 trăiesc în libertate, zimbrul fiind o specie chiar mai rară decât rinocerul negru.

Centrul de vizitare și Stația de cercetare au fost realizate printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană Extinsă, în valoare de 74.000 euro, în cadrul proiectului „Măgura Zimbrilor, laborator de inovație pentru natura sălbatică”. Refacerea populației de zimbri liberi din Munții Țarcu se realizează în cadrul proiectului „LIFE-Bison: Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România” finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE și implementat de WWF-România și Rewilding Europe.

Comentați pe Facebook