„Spectacolul trece într-o altă dimensiune!” – Adrian Găzdaru, manager Teatrul Excelsior

Odată cu producția spectacolului „Vlaicu Vodă”, lumea culturală a Bucureștiului pășește într-o nouă dimensiune. Cel mai recent titlu al Teatrului Excelsior aduce, în anul sărbătoririi Centenarului, nu doar decoruri impresionante prin dimensiune și complexitate, ci și un nou scop al actului artistic.

Pornind de la piesa scrisă de Alexandru Davila, echipa Teatrului EXCELSIOR va realiza, în vara acestui an, un proiect de amploare menit să reflecte nu doar importanța extraordinară a Centenarului Marii Uniri, ci și să aducă în prim plan figura lui Vlaicu Vodă, domnitorul care a
exercitat o influență decisivă în menținerea și consolidarea unității poporului român.

Producția Vlaicu Vodă va aduce în atenția publicului unul dintre titlurile de referință ale  dramaturgiei istorice românești sub forma unei producții teatrale de amploare care va implica
întreaga echipă artistică și tehnică a Teatrului EXCELSIOR.

Decor Vlaicu Voda

Spectacolul se va desfășura în aer liber, într-un spațiu special amenajat în Piața Constituției din Capitală și conceput pentru a accede la un număr cât mai mare de spectatori, de toate vârstele și din toate categoriile sociale. Spectacolul Vlaicu Vodă va avea mai mult decât valoarea unei cronici a timpurilor de altădată și va deveni o oglindă surprinzător de fidelă a prezentului și totodată o punte desenată între trecut și viitor.

Inițiativa ni s-a părut o una impresionantă, iar proiectul cu adevărat ambițios și temerar, așa că am „tras niște sfori” și am reușit să îi luăm un interviu în notă S&T chiar managerului Teatrului Excelsior, domnul Adrian Găzdaru, discuție pe care vă invităm să o parcurgeți în cele ce urmează.

Cine este Vlaicu Vodă? Vom afla informații reale despre personajul istoric din spectacolul care îi poartă numele?

Vladislav I, cunoscut în istorie ca „Vlaicu Vodã”, este domnitorul care a avut o influență decisivă în menținerea și consolidarea unității poporului român. Am ales acest titlu fiindcă ne dorim să sărbătorim Centenarul Marii Uniri aducând în prim-plan o figură istorică prin cea mai… interactivă lecție de istorie. Concret, pe 8, 9, 10 iunie și 22, 23, 24, 25, 26 august Piața Constituției va deveni un spațiu în care publicul se va teleporta în spațiu și timp. Între orele 10.00 – 19.00, toți cei care vor trece prin Piața Constituției vor putea vedea, în mărime naturală, un han, case care mai de care mai interesante, chiar și o biserică. Nu vor lipsi activitățile pe care le oferim gratuit: pictură și sculptură în lemn, olărit, confecționare de păpuși tradiționale, atelier de spadă medievală, dansuri medievale și populare românești, lupte medievale, turnir și va exista chiar și o mică fermă de animale. Iar de la ora 21.00 va începe spectacolul! Întregul eveniment este realizat de Primăria Municipiului București, prin Teatrul Excelsior.

Poate fi reprezentația privită și ca o lecție de istorie pentru cei mici și cei mari deopotrivă?

Da, lecția de istorie este pentru toți cei care vor intra în satul medieval pe care îl construim în Piața Constituției, fie că vin anume să vadă ce surprize le-am pregătit, fie că ne găsesc întâmplãtor, în timp ce fac o plimbare în centrul Capitalei. Ne dorim ca, în anul celebrării Centenarului Marii Uniri, cei mici să descopere mândria de a fi român, iar cei mari să revină la valorile fundamentale ale acestui neam. Spectacolul poate fi privit și ca o punte între generații, pentru că îmbinã tradiția – subiectul, detaliile arhitecturale și de costum – cu modernitatea oferită de maniera de realizare a decorurilor, de dimensiunile acestora precum și de turnanta care plimbă spectatorii.

Ce date și cifre ne puteți oferi despre decoruri: numărul construcțiilor, cantitatea și tipul materialelor folosite?

Vor fi aproximativ 25 de construcții din schelet metalic pe o suprafață de 4.000 mp. Se folosesc câteva zeci de tone de materiale precum lemn, polistiren, pânză de sac, papură, răchită, cherestea. Turnanta va avea diametrul de 20 m, fiind, poate, una dintre cele mai mari din lume.

Ce surse de inspirație specifice au construcțiile în mărime naturală care vor alcătui decorul? Urmează un anumit stil, propriu în mod special unei regiuni?

Satul medieval construit va fi copia satului medieval românesc din zona de șes-deal, cu toate elementele constitutive, de la han și până la biserică.

S-a apelat la istorici, ce fel de experți au fost consultați sau cooptați?

S-a apelat și la istorici, scenograful Cristian Marin s-a documentat foarte bine. La fel și regizorul Horia Suru. Iar experți sunt, de pildă, și proiectanții care s-au asigurat că nu vom avea probleme cu construcțiile.

Care este numărul tuturor celor implicați în acest proiect și cine sunt oamenii care vor însufleți „diorama” din Piața Constituției în afara spectacolului de teatru?

Întreaga echipă artistică, tehnică și administrativă a Teatrului Excelsior lucrează deja pentru acest proiect. Pe scenă, la spectacol, vor fi aproximativ 200 de artiști. Publicul, într-un anumit moment al spectacolului, va îmbrăca pelerine speciale, deci va deveni… personaj. Personaj colectiv, format din 400 de persoane! Adaugăm zeci de meșteri populari și artiști care vor susține spectacole, în timpul zilei. Ajungem la aproape 700 de persoane, fără să numărăm personalul care va asigura paza, curățenia etc. Dintre artiștii care ne vor fi alături, îi menționez, de pildă, pe cei din Corul Tronos. În biserica pe care o vom înălța va cânta, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Corul Tronos.

Care este scopul familiarizării publicului larg cu obiceiuri și activități medievale și de ce credeți că au nevoie oamenii moderni să fie introduși în atmosfera specifică epocii secolului al XIV-lea, dincolo de componenta evidentă și inedită a divertismentului?

Poate că acest eveniment îi va apropia pe locuitorii orașului de mediul rural, de poveștile și valorile pe care le-am moștenit cu toții de la bunicii noștri. Poate că, după ce își vor face câteva selfie-uri pe care le vor posta pe rețelele de socializare, părinții ocupați ai zilelor noastre își vor lua copiii de mână și vor merge împreună la atelierul de olărit. Sau la cel de pictură. Indiferent ce activități vor alege, vizitatorii noștri vor avea ocazia să petreacă timp de calitate împreună. Deci scopul nostru este și acela de a vedea omul din spatele ecranului într-un decor… de film. În plus, dacă toată lumea se aruncă spre viitor, spre o lume cât mai tehnologizată, de ce să nu fim noi primii care ducem tehnologia… în trecut? Înainte să existe sensul butonului „unfriend”, cavalerii se provocau la duel. Înainte de orice „hashtag”, existau modele pictate, înainte de jocurile hi-tech, copiii aveau păpuși și cuburi de lemn. Nu e cool să ne amintim de toate acestea în timp ce le arătăm prietenilor noștri pe Snapchat, Instagram sau Facebook? În plus, imaginați-vă un „Musical.ly” din timpul unor momente artistice din satul medieval!

Credeți ca ar trebui ca abordarea dumneavoastră să fie preluată de Ministerul Culturii sau Educației, spre exemplu, și aplicată ca formă de educație non-formală în învățământul românesc? Cum ați vedea posibilă o astfel de adaptare?

Cu toții vorbim, de multă vreme, despre măsuri care să modernizeze învățământul românesc și nu numai. Iar acestea nu trebuie să fie, toate, despre tehnologie. Eu cred că tehnologia este integrată în viața noastră de zi cu zi și, când vorbim despre modernizarea sistemului de învățământ, nu trebuie să ne imaginăm doar instrumente SF. Noi ne bucurăm că, săptămânal, foarte multe grădinițe, școli și licee aduc la Teatrul Excelsior un număr impresionant de spectatori. Eu cred că educația se face și dincolo de sala de curs. Deci, cred că România a făcut deja pasul către acest tip de modernizare al procesului învățării. Bineînțeles, e loc de mult mai mult! Iar noi, la Teatrul Excelsior, facem încă un pas prin Atelierele creative pe care le organizăm. Deviza mea este „Azi e mâine!” și în sensul acestui crez dezvolt toată activitatea pe care o pun în slujba tinerilor. E nevoie de proiecte pentru ei, întrucât Cultura este răsăritul sau apusul unui popor.

Dispunerea decorurilor în spațiul pieței se face potrivit unui plan urbanistic, arhitectural? Care este logica amplasamentului și cum îmbinați componenta istorico-cultural-artistică a proiectului cu rigorile tehnice și cu normele de siguranță necesare?

Planul a fost realizat cu multe luni în urmă. Satul va fi înconjurat de un… zid ce cetate. Deci, pentru a vedea surprizele pe care le-am pregătit, trebuie să intrați cu totul în poveste! Dispunerea decorului se face astfel încât acestea să deservească publicul – în intervalul orar 10.00-19.00 – cât și cerințele regizorale din timpul spectacolului. Iar specialiștii noștri garantează siguranța.

Există vreo informație spectaculoasă, inedită, referitoare la manifestarea „Vlaicu Vodă” pe care v-ar plăcea să o împărtășiți publicului?

Deocamdată este doar un vis… Ne gândim să refolosim acest decor poate chiar în scop umanitar. Ne-am bucura, de pildă, ca biserica pe care o vom înălța să ajungă într-un centru social, unde să ofere alinare oamenilor. Sunt convins că și celelalte construcții pot contribui în realizarea unui proiect social sau, de ce nu, a unui Muzeu Centenar. Acest lucru poate însemna încă o premieră în artele spectacolului: decorul nu sfârșește într-o magazie, ci ajunge la oameni, e pus în slujba lor. Spectacolul trece într-o altă dimensiune!

Adrian Găzdaru – manager Teatrul Excelsior

Comentați pe Facebook