Pe 11 decembrie au loc alegerile parlamentare din România. În duminica respectivă (care e la o distanță de doar 3 zile în momentele când scriu aceste rânduri), românii sunt așteptați la urne, pentru a-și vota aleșii. Mă rog, „aleși” e puțin exagerat, din moment ce ștampila se pune în principal pe niște liste de partid.

Dar nu despre aceste amănunte tehnice vreau să vorbesc. De fapt, nu vreau să vă rețin atenția cu vorbele mele, ci să vă rog să ascultați pe altcineva. Care nu e român și nici măcar nu vorbește despre votarea din România. Dar care spune niște lucruri pe care le consider de bază în cultura și educația civică, materie la care mulți dintre cetățenii români par corigenți.

(nu uitați să alegeți subtitrarea în limba română)

Citez ceva ce mi se pare esențial de înțeles în privința actului de „a vota”:

„A nu vota înseamnă să votezi pentru ceea ce disprețuiești și respingi. A nu vota poate fi camuflat într-un act de rezistență pasivă și principială, dar de fapt înseamnă predarea puterii în mod conștient către cei care au interese opuse ție și către cei care se vor bucura să profite de absența ta. Absența de la vot e pentru fraieri.”

Și mai e un argument care contracarează celebra deja sintagmă „dacă am putea schimba ceva prin vot, nu am mai fi lăsați să votăm”, atribuită cinicului Mark Twain:

„Trăim vremuri de dezbinare, adesea sumbre, se vorbește mult de o revoluție care să perturbe democrația cotidiană stresantă. Ei bine, prezența 100% la vot înseamnă acea revoluție adevărată, care va face factorii politici mult mai receptivi față de toți oamenii. A merge masiv la vot înseamnă a schimba în bine lucrurile”.

Nu, nu fac niciun fel de politică, nu încerc să vă influențez să votați un anumit partid sau o anumită persoană, nu sunt un analist politic și nici nu pariez pe cine va ieși. Pur și simplu încerc să vă fac să conștientizați importanța acestui proces participativ, care stă la baza guvernării participative – pe care toți am ajuns să o considerăm atât de utopică!

Dar oare nu la fel de utopic este să așteptăm, ca niște legume indiferente, să apară acei politicieni-superman, care să rezolve totul fără ca noi să mișcăm un deget? Votul, chiar și când ai impresia că ești pus să alegi între două rele sau când crezi că nu merită nimeni votat, este un act de educație civică fundamental. Ba chiar o obligație, mai mult decât un drept.

Deci ce rost are votul? Imaginează-ți o prezență la vot de 100%. Și vei avea răspunsul.

Comentați pe Facebook