Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

O nouă genă anticancer

O echipă de cercetători italieni de la Universitatea Bologna a descoperit activitatea antitumorală a genei „mutant” MTND1, capabilă să blocheze formarea anormală a vaselor sanguine în tumorile maligne.

„Parazitul” genomic

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

Mirajul nemuririi

Un nou studiu efectuat aduce dovezi solide că proteina anti-îmbătrânire, atât de promovată în unele reclame, nu funcţionează – s-a demonstrat că proteinele numite sirtuine nu pot creşte durata vieţii.

S-a demonstrat: Suntem ceea ce mâncăm

Potrivit unui nou studiu, se pare că încorporăm informaţie genetică din mâncarea pe care o consumăm. Cercetătorii de la Universitatea Nanjing, R.P. Chineză, au descoperit că urme de ARN din legumele îngurgitate intră în sângele nostru.

Cercetătorii au reuşit să oprească şi să inverseze procesul de îmbătrânire...

Oamenii de ştiinţă au reuşit inversarea procesului de îmbătrânire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea ţesuturilor.  Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.

În doar câțiva ani vom avea „piese de schimb” complet noi...

Geneticianul George Church, autorul Proiectului Genomului Personal, ne făgăduiește că, dacă ne vom lăsa genoamele descifrate, el și colaboratorii săi vor dezvolta o linie de celule stem pluripotente induse (IPS) din țesuturile noastre, astfel încât, pe viitor, să ne putem înnoi și repara organismele cu țesuturi și organe care poartă atât genele originale, cât și gene îmbunătățite, cum ar fi, de exemplu, cele tipice centenarilor.

Băutorii de lapte au strămoşi comuni

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul...

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.

Rezistența la antibiotice datează de cel puțin 30.000 de ani

Cercetătorii canadieni au identificat în bacterii antice genele care le conferă imunitate la antibiotice.

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.