Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Băutorii de lapte au strămoşi comuni

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul...

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.

Rezistența la antibiotice datează de cel puțin 30.000 de ani

Cercetătorii canadieni au identificat în bacterii antice genele care le conferă imunitate la antibiotice.

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Pânză de păianjen + lapte de capră = piele umană antiglonț...

Cercetătorii au modificat genetic mai multe capre pentru a produce lapte a cărui structură să conțină aceeași proteină prezentă în Nephila, sau în păianjenul țesător auriu, care produc mătase. Odată ce este muls, acest lapte poate fi tras în fire și țesut în forma unui material de zece ori mai dur decât oțelul.

Premieră medicală: Cercetătorii au creat neuroni din piele umană, fără ajutorul...

Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze neuroni funcţionali direct din celule ale pielii umane - pot fi folosite inclusiv celule provenind de la bolnavii de Alzheimer. Noua metodă, potrivit revistei Cell, va putea oferi o soluţie viabilă pentru generarea de noi neuroni.

O mutaţie poate cauza lipsa amprentelor digitale – o boală utilă...

Cercetătorii au descoperit recent o mutaţie genetică ce poate genera o boală foarte rară, adermatoglifie, care se manifestă prin lipsirea individului de orice fel de amprente. Studiul nu numai că oferă importante informaţii despre cauzele genetice ale adermatoglifiei şi despre formarea amprentelor digitale, dar şi subliniază importanţa studierii mutaţiilor genetice pentru cercetarea biologiei umane

Premieră medicală – S-a reușit crearea de spermă artificială din celule...

Este pentru prima oară când s-a reuşit crearea de spermatozoizi viabili artificiali din celule stem – această descoperire va duce la crearea de noi tratamente împotriva sterilităţii masculine. Nu este prima tentativă de acest fel, însă este prima oară când se creează spermă artificială din celule stem embrionare.

Cum se „rescrie” un genom

Un grup de cercetători de la Harvard a înlocuit o secvență de trei litere cu o alta la nivelul unui întreg genom de E. Coli, utilizând o nouă abordare care permite operarea „corecțiilor” genetice.

O nouă aplicație iPad ne permite să ”răsfoim” genomul uman

Nu, tot nu putem accesa conținut Flash pe iPad dar, cel puțin, de acum înainte dispozitivul ne permite să accesăm întregul genom uman, prin intermediul unei noi aplicații creată de Center for Biomedical Informatics (CBMi), din cadrul Children’s Hospital of Philadelphia.