Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Geneticienii au produs embrioni clonați ai unei broaște dispărute

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Neuroni din… urină

Nu este nici pe departe o glumă. Din urină, prin tehnici de inginerie genetică au fost obținuți neuroni funcționali.

Fișiere stocate pe ADN

Cele 154 de sonete ale lui Shakespeare, un discurs audio al lui Martin Luther King, faimosul articol al lui James Watson și Francis Crick, despre structura ADN-ului plus o fotografie a institututului în care s-a reușit această performanță, au fost transcrise pe secvențe ADN.

Liderul viking Rollo a fost danez sau norvegian?

O echipă mixtă de cercetători, danezo-norvegiană, a decis că este momentul să pună capăt unei dispute care durează de mai multe secole privind originea...

De ce unii oameni nu au măsele de minte?

Mulți dintre noi au suferit cel puțin o dată în viață de pe urma durerii provocate de măseaua, sau măselele, de minte. Există însă și norocoși care nu au aceste măsele (în număr de patru). Cum se explică această diferență dintre membrii aceleiași specii?

CRISPR: Cercetătorii chinezi vor rescrie ADN-ul uman

CRISPR
În luna august a acestui an, geneticienii chinezi vor edita ADN provenind de la persoane adulte, cu ajutorul instrumentului revoluționar CRISPR/Cas-9, într-o premieră mondială...

Mic ghid al autostopistului 
prin celule şi organe

mic-ghid-mironov---stiinta-tehnica-2
SEN-ZA-ŢIO-NAL! CNN, postul de televiziune care descoperă şi macină ştiri din toate-cele, de pe toată planeta, plonjează într-o emisiune recentă într-un „secret al lui Polichinelle”,...

Editarea genomului prin tehnici foarte precise ar putea declanșa o revoluție...

Geneticienii de la MIT, de la Institutul Broad și de la Universitatea Rockefeller au dezvoltat o nouă tehnică pentru modificarea cu precizie a genoamelor celulelor vii prin adăugarea sau eliminarea genelor.

O mutaţie poate cauza lipsa amprentelor digitale – o boală utilă...

Cercetătorii au descoperit recent o mutaţie genetică ce poate genera o boală foarte rară, adermatoglifie, care se manifestă prin lipsirea individului de orice fel de amprente. Studiul nu numai că oferă importante informaţii despre cauzele genetice ale adermatoglifiei şi despre formarea amprentelor digitale, dar şi subliniază importanţa studierii mutaţiilor genetice pentru cercetarea biologiei umane