Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Ovulele umane crescute în laborator ar putea… produce oameni la nesfârșit

Spre finele acestui an, primele ovule crescute în laborator din celule stem umane ar putea fi fertilizate cu spermatozoizi. Cercetători de la Universitatea Edinburgh, din Marea Britanie, lucrează cu o echipă de la Școala Medicală Harvard, din Boston, pentru a produce în premieră ovule umane mature din celule stem izolate din țesutul ovarian uman.

Mic ghid al autostopistului 
prin celule şi organe

mic-ghid-mironov---stiinta-tehnica-2
SEN-ZA-ŢIO-NAL! CNN, postul de televiziune care descoperă şi macină ştiri din toate-cele, de pe toată planeta, plonjează într-o emisiune recentă într-un „secret al lui Polichinelle”,...

Premieră: primul transplant cu celule stem în România, pentru tratarea autismului

transplant-celule-stem-sure-bogdan-ivanescu-stiinta-tehnica-2
Această premieră medicală reprezintă primul transplant efectuat în România cu propriile celule stem recoltate la naștere. Pentru prima dată în țara noastră,...

Mâncarea ne modifică genele

Cercetătorii chinezi au descoperit că în sângele uman, alături de globulele roșii și albe și de celelalte componente ale plasmei, circulă și molecule de microARN provenite din mâncarea ingerată. Fragmente de cod genetic care supraviețuiesc digestiei și modică activitatea genelor.

Neuroni din… urină

Nu este nici pe departe o glumă. Din urină, prin tehnici de inginerie genetică au fost obținuți neuroni funcționali.

O bacterie modificată genetic transformă CO2 în energie

Cultură de bacterii
O bacterie modificată genetic transformă CO2 în energie. Biologii de la Universitatea Harvard au modificat genetic o bacterie, care poate extrage dioxidul de carbon...

Au fost descoperite noi mutații genetice implicate în autism

Patru studii, apărute în revistele Neuron și  Science Translational Medicine, au adaugat noi mutații genetice pe lista celor implicate în Tulburările de spectru autist (TSA), ansamblul patologiilor cunoscute sub denumirea generică de autism.

Extracţia mostrelor ADN din creierele pacienţilor decedaţi elucidează din misterele...

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Celule umane nemuritoare…

Cercetătorii germani au finalizat secvențierea celei mai importante linii de celule umane. Este vorba despre linia HeLa, care are o poveste cât se poate de interesantă.

Transpozonii, acrobații genomului

transpozoni-stiinta-tehnica
În mare măsură, suntem ceea ce scrie în ADN-ul fiecăruia dintre noi. Percepția generală este că genomul conține gene și… cam atât. De fapt,...