Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Cine sunt bărbaţii care şi-au răspândit genele asemenea lui Gingis Han?

Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la  Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.

Capsula ADN ar putea înlocui stick-ul USB

Dacă vrei să stochezi informații pe care succesorii tăi îndepărtați să le poată accesa în condiții optime, atunci discurile Blu-ray și stick-urile USB nu sunt tocmai soluția potrivită. Pentru prezervarea pe termen lung a datelor, ai nevoie de o „capsulă temporală” pe bază de ADN.

Bărbații vor dispărea în 5 milioane de ani, susține un expert...

Profesorul Jenny Graves, de la Universitatea din Canberra, unul dintre cei mai influenți oameni de știință australieni, susține că femeile vor fi cele care vor câștiga bătălia sexelor, și asta într-un mod categoric.  Omul de știință afirmă că fragilitatea cromozomului Y nu înseamnă decât un singur lucru, extincția lentă dar sigură a bărbaților.

Oamenii de știință vor să readucă la viață 22 de specii...

Specialiștii diferitelor ramuri ale Științei au discutat recent, sub umbrela unei conferințe susținute de National Geographic, posibilitatea, premisele, mijloacele și implicațiile etice ale  „resurecției” unor specii de animale dispărute, în cadrul unui proces denumit de ei, în traducere aproximativă, „dezextincție”.

Geneticienii au produs embrioni clonați ai unei broaște dispărute

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Celule umane nemuritoare…

Cercetătorii germani au finalizat secvențierea celei mai importante linii de celule umane. Este vorba despre linia HeLa, care are o poveste cât se poate de interesantă.

De ce unii oameni nu au măsele de minte?

Mulți dintre noi au suferit cel puțin o dată în viață de pe urma durerii provocate de măseaua, sau măselele, de minte. Există însă și norocoși care nu au aceste măsele (în număr de patru). Cum se explică această diferență dintre membrii aceleiași specii?

Care este perioada de înjumătățire a ADN-ului?

Acidul dezoxiribonucleic, sau ADN, este o moleculă rezistentă; ea se poate „agăța” pentru perioade îndelungate de resturi fosilizate ale plantelor și animalelor. Pentru a afla exact această durată, e ochipă internațională de oameni de știință a decis să determine rata de înjumătățire a ADN-ului, adică intervalul în care jumătate dintre legăturile sale se distrug de la sine.

Câinii au fost domesticiți acum cel puțin 33.000 de ani

Ceea ce se credea a fi, inițial, craniul unui lup preistoric, descoperit în Munții Altai Siberia, s-a dovedit a fi, mai degrabă, fosila unui animal mult mai apropiat de câinii domestici. O descoperire ce trimite data domesticirii câinilor cu peste 15.000 de ani mai înainte de data oficial recunoscută de știință.

Geneticienii au aflat data la care a fost scrisă Iliada

Limbajul se comportă aidoma genelor. Aceasta a fost ideea de la care au plecat mai mulți geneticieni din Marea Britanie și SUA, cercetători care, folosind aceleași metode cu care dezvăluie parcursul oamenilor prin  istorie în funcție de mutațiile genetice, au reușit să identifice vârsta exactă a celebrei opere antice „Iliada”.