Medicină

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Colorado în Boulder a descoperit că sângele de șarpe ar putea fi un bun leac pentru tratarea bolilor de inimă. Injectarea unor șoareci cu plasmă din sângele recoltat de la șerpi le-a mărit acestora inimile, un posibil tratament pentru afecțiunile miocardice.

Cercetătorii Universității Cornell au creat, prin intermediul bioingineriei, discuri intervertebrale sintetice și le-au implantat în șoareci. Implanturile s-au dovedit la fel de eficiente ca efect de amortizare precum discurile autentice, chiar îmbunătățindu-se cu vârsta prin creșterea de noi celule și aderând la vertebrele învecinate.

Tehnologia protezelor, menite să înlocuiască membrele amputate ale persoanelor (și uneori chiar pe cele ale animalelor), a atins un nivel respectabil din punct de vedere al materialelor folosite și al corectitudinii anatomice, dar mai are, încă, mult de progresat pe terenul funcționalității.

Neașteptat, mai multe dovezi științifice indică posibilitatea ca maladia Alzheimer să fie, de fapt, o afecțiune metabolică, rezultat al regimurilor alimentare nepotrivite, și nu o problemă genetică sau strict neurologică. Unii specialiști merg atat de departe cu această teorie, încât au redenumit forma de demență Alzheimer „diabet de tip 3”.

O companie din Texas a proiectat un nou tip de dispozitiv medical ce are ca scop reducerea numărului de infecții rezultate în timpul intervențiilor chirurgicale.

Potrivit oamenilor de știință ai Laboratorului Tatonetti din cadrul Columbia University Medical Center, data nașterii unui individ are un impact semnificativ asupra predispoziției acestuia de a manifesta anumite afecțiuni pe parcursul vieții.