Medicină

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

Corporația Fujifilm a dezvoltat un material de conversie termoelectrică folosind un polimer organic, modulul fiind recomandat tocmai de faptul că poate fi produs prin îngemănarea materiei organice cu tehnologiile de printare 3D.

Ele ar putea fi folosite pentru a înlătura principala cauză de deces în țările dezvoltate – afecțiunile cardiace.

Japonezii de la Fujitsu tocmai au anunțat lansarea unui nou senzor biometric de identificare a venelor din palmă. Senzorul este cel mai mic de acest tip, dar tocmai a devenit și mai rapid și precis, cu acuratețea de 0,01% răspunsuri fals negative și 0.00008% răspunsuri fals pozitive.

Ce anume face ca cromozomul 21 suplimentar moștenit de indivizii care prezintă simptomele sindromului Down să altereze dezvoltarea creierului și a trupului? Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare Medicală Sanford-Burnham, din SUA, dețin noi dovezi potrivit cărora proteina denumită SNX27 este responsabilă de această situație... prin absență, generarea sa fiind inhibată de o moleculă a cromozomului 21.

O companie din Texas a proiectat un nou tip de dispozitiv medical ce are ca scop reducerea numărului de infecții rezultate în timpul intervențiilor chirurgicale.

Nu este vorba despre o nouă moleculă, ci de un reactiv chimic utilizat la scară largă în laboratoarele de neuroștiințe din lumea întreagă, pentru detectarea proteinelor deteriorate de Alzheimer: se numește tioflavina T (ThT) și le-a prelungit viața viermilor și șoarecilor cu peste 50%.

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Oamenii de știință coordonați de Harald Ott, de la Spitalul General din Massachusetts, au folosit o tehnică experimentală de creștere a unui rinichi în laborator, tehnică folosită anterior pentru crearea unor inimi, plămâni și ficați, toate funcționale. Implantat într-un șobolan viu, rinichiul și-a îndeplinit funcția fără probleme.