Neuroștiințe

În cadrul unui experiment derulat de cercetătorii Universității Stanford, din SUA, s-a constatat că, atunci când șoarecii tineri sunt expuși la sângele șoarecilor mai bătrâni, neuronii lor deprind trăsături specifice acestora din urmă. Atunci când transferul se face în sens invers, celulele nervoase ale șoarecilor bătrâni se revigorează, imitându-le pe cele tinere.

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.

Potrivit unui nou studiu, creierul uman este construit astfel încât să acordăm atenţie animalelor. Acest răspuns cerebral se datorează trecutului nostru, indiferent că este vorba de acela de vânători sau de crescători de animale.

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

Bebeluşii şi în general copiii învaţă o a doua limbă cu o uşurinţă remarcabilă, această capacitate pierzându-se însă în timpul creşterii. Cercetătorii de la Institutul de Învăţământ şi Ştiinţe ale Creierului, din cadrul Universităţii Washington, investighează mecanismele cerebrale care contribuie la capacitatea copiilor de învăţare a limbilor străine, sperând să găsească modalităţi de dezvoltare a acestei capacităţi şi la adulţi.

Data viitoare când ideea ta va fi întâmpinată de reticența colegilor nu te grăbi să-ți pierzi încrederea de sine. Potrivit unor noi studii, aceștia nu sunt foarte abili în recunoașterea creativității, care, deși teoretic apreciată ca fiind un element de schimbare pozitiv, de fapt îi derutează.

Probleme de memorie, deficit de atenție și depresie, acestea sunt principalele efecte pe care  poluarea le are asupra creierului, potrivit unui nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry.

Un studiu realizat de echipa neurologului Adriana Galván de la Universitatea California, Los Angeles, publicat recent în ScienceNation, înfățișează universul adolescentin precum un teren minat, unde orice decizie este pusă la încercare sau chiar boicotată de stres.

Potrivit unui articol publicat de o echipă de cercetători de la Harvard Medical School în Proceedings of the National Academy of Science, înțelegerea bazelor moleculare ale recunoașterii olfactive a prădătoarelor de către rozătoare va furniza instrumente fundamentale pentru studiul circuitelor neurale asociate comportamentelor înnăscute.

Cercetătorii de la Central Institute of Mental Health (Universitatea Heidelberg, Germania) și de la Douglas Mental Health University Institute (Universitatea McGill, Montreal, Canada) au demonstrat că stresul la care sunt supuși locuitorii marilor orașe afectează – în mod cronic – activitatea a două arii cerebrale corelate, dar implicate în emoții de tip diferit.