Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Deşi inima este simbolul iubirii, aceasta provine de la creier

Iubirea are efecte dintre cele mai ciudate asupra corpului nostru: fluturaşi în stomac, puls accelerat, treceri de la agonie la extaz şi invers. Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, toate aceste senzaţii vin din creier, iubirea romantică nefiind altceva decât un răspuns primitiv al acestuia.

Cercetătorii au introdus amintiri false în creierele unor șoareci

Karim Benchenane și echipa sa de neurologi de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științitice (CNRS), din Paris, au implantat amintiri false în creierele a 40 de șoareci în timp ce aceștia dormeau.

De ce mâncăm și atunci când nu ne este foame?

O echipă de neurologi de la Institutul Max Planck a demonstrat pentru prima oară efectul direct al insulinei asupra circuitelor cerebrale ale recompensei. Implicarea acestor circuite neuronale ar putea explica de ce le este atât de greu persoanelor obeze să reziste tentațiilor culinare.

România dezvoltă un sistem multidisciplinar pentru evaluarea și gestionarea tulburărilor...

Cercetare neurologica
Tulburările clinice ale rețelelor creierului uman, cum ar fi boala Alzheimer, schizofrenia  și boala Parkinson, sunt printre cele mai greu de înfruntat...

Celule identice cu cele care cauzează Parkinson au fost create în...

Cercetătorii americani au reuşit să creeze în laborator replici de celule umane cerebrale identice cu cele afectate de maladia Parkinson, oferind astfel un model real de testare a tratamentelor.

Leșinul în 3D

Pentru prima oară, un grup de cercetători a reușit să filmeze ce se întâmplă în creier în momentul pierderii cunoștinței.

Celulele stem ombilicale pot fi transformate în celule de suport ale...

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

Obezitatea prin alimentație excesivă este provocată de mecanismele cerebrale

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

În premieră, un studiu medical leagă depresia de hiperactivitatea cerebrală

Simptomele depresiei sunt în general cunoscute: anxietate, atenţie şi putere de concentrare scăzută, tulburări ale somnului, probleme de memorie. În mod tradiţional, cercetătorii au căutat să identifice regiunile creierului responsabile de producerea acestor simptome, însă un nou studiu indică legătura dintre simptomele depresiei şi problemele „reţelelor cerebrale”, care leagă diferitele zone ale creierului.

Suntem programaţi genetic să acordăm atenţie necuvântătoarelor

Potrivit unui nou studiu, creierul uman este construit astfel încât să acordăm atenţie animalelor. Acest răspuns cerebral se datorează trecutului nostru, indiferent că este vorba de acela de vânători sau de crescători de animale.