Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Elon Musk susține că Neuralink a implantat primul cip în creierul...

Primul cip al lui Neuralink, numit Telepathy, își propune să controleze telepatic dispozitivele (de exemplu, telefonul). Miliardarul Elon Musk a postat luni seara pe rețelele...

O pastilă va putea vindeca depresia, mărind creierul

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Unii oameni chiar confundă realitatea cu imaginația. Iata de ce!

Potrivit cercetătorilor Universității Cambridge, o variație structurală a unei circumvoluțiuni frontale a creierului uman, prezentă în ambele emisfere cerebrale, poate explica de ce unele persoane nu reușesc să distingă complet evenimentele petrecute aievea de cele pe care și le-au imaginat, sau le-au fost povestite. Este vorba, inclusiv, despre situațiile când un individ repetă o idee deja formulată, fiind convins că aceasta îi aparține.

Canabisul ar putea învinge maladia Alzheimer

Marijuana
Deja celebrul compus psihoactiv din canabis denumit tetrahidrocanabinol (THC) și-a demonstrat, (și) în cadrul unui experiment recent, capacitatea de a contribui la eliminarea formațiunilor...

Un creier artificial pentru a înțelege mai bine creierul uman

Se numește Spaun (Semantic Pointer Architecture Unified Network) și este de fapt o rețea neuronală, alcătuită din circa 2,5 milioane de neuroni virtuali. Spaun imită foarte bine funcționarea creierului uman și este chiar capabil să rezolve teste de inteligență.

Amintirile (neplăcute), o chestiune a trecutului

amintiri-neplacute-stiinta-tehnica-1
„Mintea omenească este o slugă credincioasă, dar un stăpân groaznic” spune un citat care este atribuit mai multor personalități istorice sau contemporane. Nici nu...

Vitrina cu măști de porțelan chinezesc

psihologie-anestezie-emotionala-stiinta-tehnica-0
Intrăm în acest subiect privind un pic altfel, în jurul nostru, la oamenii pe care îi întâlnim pe stradă, în metrou, oamenii cu care...

Chiar se uită toată lumea la tine?

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

Conservator sau liberal, după cum vrea creierul!

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi depinde de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.

Creierul poate stoca de aproape 10 ori mai multe date decât...

Oamenii de știință au crezut de mult timp că stocarea datelor în memoria creierului este limitată de numărul de conexiuni dintre neuronii...