Neuroștiințe

Oamenii de știință de la Boston University și de la ATR Computational Neuroscience Laboratories, din Kyoto, au preluat în premieră „frâiele” mecanismului de învățare din creierul uman, inducându-i acestuia un anumit comportament prin stimularea unor tipare cerebrale.

Un posibil răspuns ne este oferit de articolul ” Neural and behavioral bases of age differences in perceptions of trust” (Baze neuronale și comportamentale pentru diferențierea, în funcție de vârstă, ale percepției încrederii), publicat de PNAS.

Competențele cognitive precum învățarea și memoria se diminuează direct proporțional cu vârsta pentru toți indivizii, declinul căpătând valențe tragice prin manifestarea maladiei Alzheimer, tot mai des întâlnită la pacienții umani.

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.

Dacă cei de la Apple, Google sau Microsoft au creat dispozitive controlate de voce sau, după caz, de mişcările corpului, cei de la IBM merg mai departe şi vor să introducă pe piaţă, până la sfârșitul lui 2016, computere şi telefoane controlate direct de puterea minţii umane.

Cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN), cercetătorii au descoperit 12 puncte de conexiune extrem de dense în creierul uman, toate interconectate între ele. Acum, savanții încearcă să descifreze rațiunea existenței acestei rețele speciale.