CORP & MINTE

Oamenii de știință au fotografiat creierul „în acțiune”, în timp ce ce învață lucruri noi, și au descoperit că acesta se modifică creându-și niște circuite în toată puterea cuvântului, prin care „călătoresc” amintirile.

Am putea să asistăm la o revoluție în domeniul microscopiei, cel puțin așa cred cercetătorii de UCLA.

Cercetătorii din domeniul medicinei regenerative fac lobby la Curtea Europeană de Justiție pentru a nu interzice patentele asupra tehnicilor cu celule stem embrionale.

Este rezultatul proiectului Encode: o enciclopedie a elementelor ADN în toată puterea cuvântului, care conține o cantitate extrem de mare de informații pentru interpretarea genomului uman. Toate datele strânse de patru ani încoace de specialiștii de la la National Human Genome Research Institute sunt de-acum disponibile online, gratuit, prin intermediul site-ului encodeproject.org.

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

În Marea Britanie, un grup alcătuit din cercetători și pacienți a cerut guvernului modificarea legii privind reproducerea asistată, în vederea legalizării unei tehnici care permite implantarea unui embrion cu ADN provenit de la trei persoane: cei doi părinți, desigur, dar și o a treia donatoare.  Susținătorii acestei tehnici consideră că în acest fel s-ar evita pericolul de a le transmite copiilor boli  genetice rare.

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Japonezii de la Fujitsu tocmai au anunțat lansarea unui nou senzor biometric de identificare a venelor din palmă. Senzorul este cel mai mic de acest tip, dar tocmai a devenit și mai rapid și precis, cu acuratețea de 0,01% răspunsuri fals negative și 0.00008% răspunsuri fals pozitive.

Este posibil ca nivelul ridicat al radiațiilor din spațiul cosmic să determine o depreciere accelerată a substanțelor active din medicamente.