CORP & MINTE

Sociologi și neurologi europeni derulează în prezent, în cadrul Universității Oxford, din Londra, un studiu asupra “neuromarketingului”, un domeniu relativ recent de analiză a consumatorului și a pieței, care folosește imagistica și tehnologiile de măsurare cerebrală pentru a studia procesele neuronale care determină alegerile cumpărătorilor.

Bacteriile pot fi identificate cu ajutorul unui ”nas artificial”. Nu este vorba despre înaltă tehnologie, ci despre un senzor cât se poate de simplu.

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

Aparent, nu este nevoie de explicații științifice pentru gustul plăcut al răzbunării. Pare firesc să strigăm de bucurie pe străzi atunci când un om detestat de o lume întreagă moare. Și totuși, satisfacția pe care o simțim atunci când un personaj negativ își primește pedeapsa este tributară reacțiilor chimice la nivel cerebral și perfect măsurabilă.

Oamenii de știință au fotografiat creierul „în acțiune”, în timp ce ce învață lucruri noi, și au descoperit că acesta se modifică creându-și niște circuite în toată puterea cuvântului, prin care „călătoresc” amintirile.

Am putea să asistăm la o revoluție în domeniul microscopiei, cel puțin așa cred cercetătorii de UCLA.

Cercetătorii din domeniul medicinei regenerative fac lobby la Curtea Europeană de Justiție pentru a nu interzice patentele asupra tehnicilor cu celule stem embrionale.

Este rezultatul proiectului Encode: o enciclopedie a elementelor ADN în toată puterea cuvântului, care conține o cantitate extrem de mare de informații pentru interpretarea genomului uman. Toate datele strânse de patru ani încoace de specialiștii de la la National Human Genome Research Institute sunt de-acum disponibile online, gratuit, prin intermediul site-ului encodeproject.org.

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.