Pe măsură ce umanitatea se adaptează la provocări majore precum pandemiile, crizele climatice și progresele rapide în inteligența artificială, o nouă amenințare ar putea apărea dintr-o zonă încă puțin explorată: cea a „formelor de viață oglindă”. Un colectiv de 40 de oameni de știință de renume internațional avertizează asupra riscurilor prezentate de aceste creații biologice sintetice. Avertismentul a fost publicat în revista Science.
Bacteriile oglindă sunt un concept fascinant, dar potențial periculos. Moleculele naturale prezente în toate viețuitoarele au o configurație asimetrică, numită chiralitate. Această asimetrie este similară cu diferența dintre o mână stângă și o mână dreaptă: sunt similare, dar nu sunt superpozabile. Cercetătorii în biologie sintetică au demonstrat că este posibil să se producă „molecule oglindă”. Aceste versiuni inversate nu pot interacționa cu sistemele biologice naturale. În teorie, acest lucru deschide perspective promițătoare, în special în dezvoltarea unor medicamente mai stabile sau a unor noi aplicații industriale. Cu toate acestea, există îngrijorări serioase cu privire la crearea de organisme întregi formate din aceste molecule, cum ar fi bacteriile oglindă.
Bacteriile oglindă ar putea scăpa de toate mecanismele naturale de control. Sistemul nostru imunitar, conceput să recunoască și să lupte împotriva agenților patogeni tradiționali, ar fi incapabil să-i identifice și să-i elimine. „Lumea vie actuală nu are niciun instrument care să neutralizeze aceste forme de viață străine”, explică Oleg Melnyk, cercetător la CNRS. „O bacterie oglindă introdusă în mediu ar putea avea consecințe catastrofale pentru ființele vii”, adaugă el.
În ciuda pericolelor, unii cercetători iau în considerare aplicații promițătoare:
Sănătate: Proteinele oglindă ar putea face posibilă proiectarea de tratamente medicamentoase rezistente la degradarea naturală.
Parfumerie: Moleculele oglindă, cu proprietăți olfactive unice, ar putea revoluționa industria aromelor.
Cercetare fundamentală: înțelegerea de ce viața de pe Pământ a ales o anumită chiralitate în detrimentul alta ar putea arunca lumină asupra misterelor evoluției.
Din păcate, aceste beneficii nu par să justifice riscurile colosale asociate cu proliferarea organismelor sintetice incontrolabile.
Potrivit lui Gregory Winter, câștigătorul Premiului Nobel pentru chimie în 2018, dezvoltarea unei bacterii funcționale în oglindă ar putea deveni o realitate într-un deceniu. Deși acest termen limită pare ambițios, progresul rapid în biotehnologie face ca această ipoteză să fie plauzibilă. „Trebuie să dezbatem problemele etice și riscurile înainte ca aceste organisme să devină realitate”, precizează Yasmine Belkaid, imunolog și director al Institutului Pasteur.
În fața acestui potențial pericol, sunt propuse mai multe măsuri:
Reglementări stricte: să fie impuse restricții internaționale privind crearea formelor de viață oglindă.
Transparență științifică: cercetătorii să fie încurajați să-și împărtășească rezultatele obținute pentru a identifica mai bine riscurile.
Conștientizarea publicului: cetățenii trebuie să fie informați cu privire la problemele legate de aceste noi tehnologii.
Crearea bacteriilor oglindă ilustrează dilemele complexe puse de progresele științifice. În timp ce unele aplicații ar putea fi benefice pentru societate, riscurile pentru ecosistemul general rămân imense. Este esențial ca factorii de decizie, oamenii de știință și societatea civilă să colaboreze pentru a anticipa consecințele și a evita orice capcane ireparabile.
