Dacă Soarele nostru este bine cunoscut pentru petele solare, aceste zone întunecate de pe suprafața stelei noastre, există stele ale căror pete sunt mult mai mari, până în punctul în care pot fi mult mai mari decât întregul Soare! Acesta este cazul XX Trianguli, o stea gigantă roșie situată la aproximativ 630 de ani lumină de Pământ. Recent, un studiu a relevat că petele stelare ale acestei stele le depășesc cu mult pe cele observate pe Soarele nostru, deschizând noi perspective pentru înțelegerea dinamicii interne a stelelor.
Petele solare, pe care le vedem apărând pe suprafața Soarelui, sunt create de câmpuri magnetice puternice care perturbă evacuarea căldurii în aceste locații precise. Acest lucru creează zone întunecate, mai reci în comparație cu restul suprafeței solare. Aceste pete urmează un ciclu regulat de unsprezece ani, în timpul căruia activitatea lor variază, afectând intensitatea erupțiilor solare și a particulelor încărcate proiectate în spațiu. Aceste fenomene pot avea consecințe directe pe Pământ prin întreruperea comunicațiilor prin satelit sau producerea aurorelor boreale. Aceste pete nu sunt unice pentru steaua noastră. Ele pot fi observate și pe alte obiecte. Și uneori, pot deveni atât de gigantice încât dimensiunea lor le depășește cu mult pe cele găsite pe Soare. Acest lucru a fost deosebit de izbitor pentru XX Trianguli.
XX Trianguli este o stea gigantică roșie ale cărei pete stelare ating dimensiuni impresionante, depășind cu mult cele observate la Soare. Aceste pete sunt, de asemenea, atât de mari încât ar putea acoperi o suprafață echivalentă cu de câteva ori mai mare decât cea a stelei noastre. O particularitate notabilă a XX Trianguli constă în natura neregulată a activității sale stelare: spre deosebire de Soare, ale cărui pete urmează un ciclu bine stabilit de unsprezece ani, cele ale acestei giganți roșii apar și dispar într-o manieră imprevizibilă. Cercetătorii atribuie această neregularitate dinamului stelar al stelei (mecanismul responsabil pentru câmpurile sale magnetice) care pare să funcționeze haotic din cauza turbulențelor interne intense specifice unei stele de această dimensiune și în acest stadiu de evoluție.
Studiul acestor structuri gigantice a fost realizat de cercetători de la Institutul Leibniz pentru Astrofizică Potsdam (AIP) și Centrul de Cercetare HUN-REN și a fost prezentat într-un articol publicat în Nature Communications. Ei au observat petele stelare de pe XX Trianguli timp de șaisprezece ani, colectând peste 2.000 de spectre folosind telescopul robot STELLA, situat în Tenerife. Folosind aceste date, cercetătorii au reușit să observe evoluția petelor și să înțeleagă cum se formează și se mișcă pe suprafața stelei.
Petele stelare gigantice ale lui XX Trianguli nu sunt impresionante doar pe scara stelei în sine; ele pot afecta, de asemenea, modul în care vedem steaua de pe Pământ. Aceste pete de dimensiuni gigantice provoacă o schimbare în fotocentrul stelei. Fotocentrul corespunde punctului în care lumina stelei pare să se concentreze, iar atunci când este perturbată de pete foarte mari, poziția aparentă a stelei poate fi modificată. Pentru XX Trianguli, această deplasare poate atinge 10% din raza stelei față de centrul său geometric. Deși acest lucru poate părea mic, echivalează cu o mișcare de 24 de microsecunde de arc pe cer. Astfel de schimbări pot fi semnificative pentru astronomi, care le pot folosi pentru a studia proprietățile stelelor gigante, cum este XX Trianguli, și pentru a înțelege mai bine efectele petelor gigantice asupra luminozității și poziției stelelor pe cer.
