De la începutul anilor 2000, India utilizează „profilarea semnăturii oscilațiilor electrice cerebrale”. Obiectivul? Ajutorul în rezolvarea crimelor și a altor infracțiuni. Cu toate acestea, această tehnologie destul de surprinzătoare nu poate constitui o dovadă în sine din cauza unor lacune din punct de vedere etic și științific.
În cadrul anchetelor penale, identificarea unui suspect este uneori asociată cu lipsa probelor necesare pentru punerea sa sub acuzare. În India, un dispozitiv curios ar trebui să ajute la rezolvarea anumitor cazuri, în ciuda lipsei de dovezi: Brain Electrical Oscillation Signature profiling (BEOS) sau „profilarea semnăturii oscilațiilor electrice cerebrale”. În practică, autoritățile echipează suspectul cu un cască de electroencefalogramă (EEG) și îi prezintă fraze scurte legate de crimă. Prin înregistrarea activității cerebrale a individului, anchetatorii speră să observe activarea anumitor zone ale creierului care permit revelarea unei amintiri și, prin urmare, a unei „cunoașteri experiențiale” a crimei. Metoda permite, în teorie, analizarea mai multor tipuri de unde cerebrale care reflectă activarea rețelelor neuronale legate de memoria autobiografică. Cu alte cuvinte, este vorba de a afla dacă suspectul a trăit cu adevărat fapta de care este acuzat. În acest caz, autoritățile îl disculpă și îl eliberează aproape automat.
După cum explică un articol din revista Science, BEOS a fost folosit în sute de cazuri, încă de la apariția sa în India la începutul anilor 2000, sub impulsul psihologului clinic Champadi Raman Mukundan și al companiei sale Axxonet. Deși rezultatele acestei metode nu sunt admisibile ca probe judiciare directe din 2010 influența asupra deciziilor judiciare este evidentă. În plus, BEOS tinde să depășească granițele Indiei de câțiva ani.
Protocolul metodei este în sine destul de bizar. BEOS implică ascultarea de către suspect a frazelor rostite de anchetatori, pe baza propriei lor versiuni a faptelor. Există însă un risc ridicat de a influența percepția individului și, mai ales, de a-i induce o încărcătură emoțională capabilă să-i afecteze activitatea cerebrală. În prezent, nu există nicio dovadă că „cunoașterea experiențială” despre care este vorba aici provine dintr-o amintire reală sau dintr-o confuzie mentală. Astfel, este foarte posibil ca suspecți nevinovați să fie judecați vinovați. Alte elemente alimentează polemica în jurul BEOS, în special în ceea ce privește pretinsa posibilitate de a citi electric o amintire. În plus, nu există niciun protocol care să reglementeze faza de creare și ascultare a faimoaselor fraze rostite de anchetatori. Mai ales, niciun studiu demn de acest nume – validat de alți oameni de știință – nu a fost publicat în vreo revistă științifică.
Poll: Care este părerea ta despre utilizarea „profilării semnăturii oscilațiilor electrice cerebrale” în investigarea crimelor în India?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply