5
(3)

Știm cu toții: somnul insuficient este obositor. Ceea ce suntem mai puțin conștienți este măsura în care privarea cronică de somn ne transformă literalmente creierul – uneori ireversibil. Iar cele mai recente cercetări în neuroștiințe nu sunt liniștitoare: deficitul de somn ar putea afecta memoria, slăbi sistemul imunitar al creierului, accelera îmbătrânirea neuronală și crește riscul de boli neurodegenerative. Somnul nu este un lux. Este o nevoie biologică la fel de vitală ca respirația sau mâncatul. Totuși, în societățile noastre moderne, ultra-conectate, cantitatea medie de somn a scăzut cu peste 1,5 ore pe noapte într-un secol, potrivit INSV (Institutul Național de Somn și Vigilență). Munca întârziată, ecranele albastre, stresul: totul ne împinge să reducem somnul. Iar creierul nostru plătește un preț mare.

În timpul zilei, activitatea creierului nostru generează deșeuri metabolice, la fel ca gazele de eșapament ale unei mașini pornite. Una dintre cele mai temute se numește beta-amiloid, o proteină asociată cu boala Alzheimer. Din fericire, creierul nostru are propriul sistem de curățare: sistemul glimfatic. Cu toate acestea, această „curățare a creierului” funcționează doar la capacitate maximă… în timpul somnului profund. Somnul este ca și cum ai apăsa butonul «curățare» din creier”, rezumă Dr. Maiken Nedergaard, neurocercetător la Universitatea din Rochester.

Fără somn, aceste deșeuri se acumulează. Un studiu publicat în Science în 2013 a arătat că volumul de toxine cerebrale eliminate ar putea scădea cu 60% în cazurile de privare de somn. Cu alte cuvinte, fiecare noapte nedormită este o noapte în care creierul tău nu se curăță singur. Nu este doar o imagine: lipsa somnului schimbă literalmente structura creierului. Studiile RMN publicate în NeuroImage au arătat că nopțile repetate de 4 sau 5 ore de somn provoacă o contracție în anumite zone cheie, inclusiv hipocampul (zona memoriei) și cortexul prefrontal (sediul raționamentului).

Și asta nu e tot. Un alt studiu, publicat în The Journal of Neuroscience, a arătat că celulele gliale – celulele care susțin și „curăță” neuronii – devin hiperactive în cazurile de deficit cronic de somn, până la punctul de a ataca conexiunile sinaptice. La propriu, creierul se autodistruge pentru a compensa lipsa de odihnă.

Mai multe studii epidemiologice (cum ar fi Studiul Whitehall II din Regatul Unit) au observat că dormitul a mai puțin de 6 ore pe noapte pe termen lung este asociat cu un risc mai mare de demență. Potrivit cercetătorilor, creierul „îmbătrânește” mai repede atunci când este privat de somn. La persoanele în vârstă, somnul devine mai ușor și mai fragmentat, ceea ce amplifică și mai mult fenomenul. Cercetările Universității din California au arătat că o scădere a somnului profund poate crește riscul de Alzheimer cu un factor de cinci, direct legat de acumularea de beta-amiloid.

Privat de somn, creierul reacționează mai impulsiv și emoțional. Un experiment realizat cu ajutorul RMN-ului funcțional la Universitatea din California, Berkeley, a arătat că amigdala („centrul fricii”) devine cu 60% mai reactivă după o singură noapte nedormită. În același timp, cortexul prefrontal pierde controlul executiv, făcând deciziile mai iraționale. Rezultatul: mai multă anxietate, mai mult stres… și, prin urmare, și mai puțin somn. Un cerc vicios bine cunoscut de persoanele cu insomnie cronică.

Vestea bună este că creierul este plastic. Un studiu NASA efectuat pe piloți a arătat că sieste scurte ar putea restabili funcțiile cognitive reduse de privarea de somn. Alte cercetări indică faptul că revenirea la o rutină regulată de somn poate, în timp, reduce depozitele de toxine acumulate. Atenție însă: somnul nu poate fi recuperat complet. O lipsă cronică de somn (de exemplu, 5 ore pe noapte timp de ani de zile) lasă efecte de durată, în special în ceea ce privește memoria și stabilitatea emoțională.

Poll: Care sunt efectele privarii cronice de somn asupra creierului?





Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 3

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating