„Nu ne așteptam la asta”: Oamenii de știință descoperă o surpriză în stomacul unui pterozaur gigantic

Imaginați-vă o reptilă zburătoare uriașă, asemănătoare unui dragon, planând maiestuos deasupra pădurilor preistorice. Cu gheare ascuțite și un cioc impunător, totul înfățișează un prădător aerian de temut. Și totuși, o descoperire extraordinară tocmai a spulberat această imagine: acest pterozaur înfricoșător era, de fapt… vegetarian.

În laboratoarele Academiei Chineze de Științe, o echipă de paleontologi a realizat ceea ce părea imposibil: analiza ultimei mese a unei reptile zburătoare de peste 100 de milioane de ani. Fosila excepțional conservată, aparținând speciei Sinopterus atavismus, a fost descoperită în provincia Liaoning, într-un strat subțire de șist care i-a păstrat intact conținutul stomacal – o fereastră unică către dieta acestor vechi stăpâni ai cerurilor.

Această specie, parte a familiei Tapejaridae – pterozauri fără dinți –, a fost examinată cu ajutorul imagisticii 3D cu raze X, care a permis o privire detaliată în interiorul corpului fără a deteriora fosila. Rezultatul a fost uluitor: în locul rămășițelor de pește sau alte indicii ale unei diete carnivore, stomacul conținea un material asemănător argilei, bogat în fitoliți – microcristale produse de plante pentru a-și rigidiza țesuturile. Aceste structuri, supranumite „fosile microscopice vegetale”, pot supraviețui milioane de ani după descompunerea plantei, servind drept dovezi clare ale unei alimentații erbivore.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S2095927325006759Și mai interesant, în amestec au fost găsite și mici cristale de cuarț – așa-numiții gastroliți sau „pietre de stomac” –, folosiți de multe păsări actuale pentru a-și măcina hrana în pipotă. Descoperirea indică o strategie digestivă complexă și evoluată. Rezultatele au fost publicate recent în Science Bulletin.

Această descoperire depășește cu mult sfera unei simple curiozități paleontologice. De-a lungul decadelor, oamenii de știință au propus numeroase ipoteze privind dieta pterozaurilor: vânători de insecte, pescari, necrofagi sau chiar filtre alimentare, asemenea balenelor. Înfățișarea lor – cu creste spectaculoase și ciocuri tăioase – sugera un stil de viață prădător. Dar, așa cum subliniază David Martill, paleontolog la Universitatea din Portsmouth, această „descoperire extrem de rară – genul care se întâmplă o dată la un secol” – răstoarnă complet aceste presupuneri.

Contextul face descoperirea cu atât mai valoroasă: în peste un secol de cercetare, doar cinci fosile de pterozaur cu conținut stomacal au fost identificate, toate la specii primitive non-pterodactiloide și toate cu resturi de pește. Aceasta este prima dovadă directă a unei diete vegetale la un pterodactiloid, grupul mai evoluat care a dominat cerul în perioada Cretacicului.

Pterozaurii au zburat prin ceruri timp de peste 170 de milioane de ani, din Triasicul târziu până la extincția de la sfârșitul Cretacicului. Această longevitate remarcabilă se explică, fără îndoială, printr-o extraordinară capacitate de adaptare ecologică. Descoperirea unui pterozaur erbivor sugerează o diversificare a nișelor ecologice aeriene mult mai rafinată decât se credea: în timp ce unii vânau pești sau crustacee, alții explorau resurse vegetale, deschizând noi perspective evolutive.

Această revelație ne amintește o lecție esențială a paleontologiei: evoluția este adesea surprinzătoare și infinit de inventivă. În cerurile preistorice, acești „dragoni” zburători nu erau, poate, decât niște grădinari înaripați – pașnici și meticuloși – într-o lume pe care abia începem să o înțelegem.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România