Furnicile din Fiji – Un Semnal de Alarmă în Criza Insectelor la Nivel Global

La sfârșitul anului 2017, un studiu realizat de Societatea Entomologică din Krefeld a examinat zonele protejate din Germania și a descoperit că două treimi din populațiile de insecte care trăiau acolo au dispărut în ultimii 25 de ani. Rezultatele au determinat mass-media să anunțe că trăim într-o așa-numită „apocalipsă a insectelor”, însă motivele dispariției lor rămâneau neclare. Acum, o echipă comună de cercetători japonezi și australieni a finalizat un nou studiu, desfășurat pe mai mulți ani, pentru a oferi unele răspunsuri.

„În cercetarea noastră ne-am concentrat pe furnici deoarece avem metode sistematice de colectare a acestora,” explică Alexander Mikheyev, biolog evolutiv la Universitatea Națională din Australia. „Furnicile reprezintă, de asemenea, un grup cu nivelul potrivit de diversitate, având suficiente specii pentru studii comparative.” Alegerea locației potrivite a fost la fel de importantă. „Am ales Fiji, deoarece arhipelagul oferă un echilibru între izolare – ceea ce ne-a permis să studiem un grup discret de animale – și diversitate suficientă pentru comparații,” adaugă Mikheyev.

Astfel, arhipelagul Fijian, cu cele 330 de insule ale sale, a devenit modelul folosit de echipă pentru a obține unele perspective asupra dinamicii populațiilor de insecte. O diferență majoră față de studiul anterior a fost că Mikheyev și colegii săi au putut studia aceste populații pe parcursul a mii de ani, nu doar ultimii 25.

„Majoritatea studiilor anterioare se bazau pe date observaționale – lucruri pe care le puteam măsura direct,” explică Mikheyev. Problema acestor studii era că ele puteau acoperi doar ultimele sute de ani, deoarece atât timp am colectat sistematic probe de insecte. „Ne interesa să înțelegem ce s-a întâmplat într-un cadru temporal mai lung,” spune Mikheyev.

Pentru a realiza acest lucru, echipa sa s-a concentrat pe genomica comunităților – studiind materialul genetic colectiv al întregilor grupuri de organisme. Provocarea era că, în mod normal, acest lucru ar fi necesitat colectarea a mii de furnici aparținând sutelor de specii de pe întreg arhipelagul Fijian. Având în vedere că doar puțin peste 100 dintre cele 330 de insule din Fiji sunt permanent locuite, acest lucru părea o provocare insurmontabilă.

Pentru a ocoli această dificultate, echipa a decis să efectueze teste pe furnicile deja colectate în muzeele din Fiji. Dar aceasta a venit cu propriile sale dificultăți.

Din păcate, calitatea ADN-ului care putea fi obținută din colecțiile muzeale era foarte proastă. Din perspectiva conservării ADN-ului, furnicile au fost obținute și stocate în condiții groaznice, deoarece scopul era să fie expuse pentru vizitatori, nu să fie utilizate în studii genetice. „Oamenii le prindeau în capcane de tip malaise,” spune Mikheyev. „O capcană de tip malaise este practic o sticlă cu alcool care stă undeva în Fiji timp de o lună. Aceste probe aveau un ADN extrem de fragmentat și degradat.”

Pentru a lucra cu acest material genetic degradat, echipa a folosit o tehnică pe care au numit-o „museumomics de mare throughput”, o metodă relativ nouă și inovatoare.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România