Totuși, o întorsătură neașteptată a situației a apărut: concentrațiile de metan, al doilea cel mai important gaz cu efect de seră antropogenic după dioxidul de carbon, au început să crească alarmant. Rata de creștere a atins în acel an 16,2 părți pe miliard, cea mai mare înregistrată de la începutul evidențelor sistematice în anii ’80. Un studiu recent publicat în revista Science a explorat complexitatea chimiei troposferei, cel mai jos strat al atmosferei, și a concluzionat că aceste două fenomene sunt probabil interconectate.
De la sfârșitul anilor ’60 se știe că metanul atmosferic nu dispare pur și simplu. Acesta este eliminat din atmosferă de radicalul hidroxil, o moleculă extrem de reactivă care descompune metanul, transformându-l în vapori de apă și dioxid de carbon. „Problema este că durata de viață a radicalului hidroxil este foarte scurtă – mai puțin de o secundă,” explică Shushi Peng, profesor la Universitatea Peking din China și coautor al studiului. Pentru a-și îndeplini rolul de agent de curățare a metanului din atmosferă, radicalul hidroxil trebuie reînnoit constant prin reacții chimice declanșate de lumina solară. Ingredientele cheie în aceste reacții sunt oxizii de azot, poluanți care au fost reduși drastic când mașinile au rămas în garaje și fabricile au fost închise în 2020.
Când nivelurile de oxizi de azot au scăzut cu aproximativ 15-20% la nivel global în timpul restricțiilor din 2020, producția de radicali hidroxil a încetinit considerabil. Fără suficienți radicali disponibili, moleculele de metan care ar fi fost în mod normal descompuse au rămas mai mult timp în atmosferă. Peng și colegii săi estimează că reducerea acestei „chiuvete” de metan a contat pentru aproximativ 80% din creșterea masivă a ratei de creștere a metanului observată în 2020. Cu cât aerul nostru a devenit mai curat, cu atât metanul a rămas mai mult timp în atmosferă, contribuind la încălzirea planetei.
Întrebarea care rămâne este de unde provine tot acest metan. În timpul pandemiei, s-a speculat că această creștere ar putea fi cauzată de evenimente de emisie excesivă în sectorul petrolului și gazului, sau poate de întreținerea deficitară a infrastructurii care prezintă scurgeri în timpul lockdown-urilor.
Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că sursa acestor emisii nu a fost ceea ce mulți anticipau. Deși scăderea „chiuvetei” atmosferice a explicat cea mai mare parte a creșterii din 2020, nu a fost singurul factor implicat. Restul de 20% din creștere, și o porțiune și mai mare din creșterea înregistrată în 2021 și 2022, provenea din creșterea emisiilor reale de la sol. Pentru a localiza sursa acestor emisii, echipa lui Peng a analizat tone de date de la sateliți și diverse stații de monitorizare terestră.
Sursa: Ars Technica
Poll: Care credeti ca este principalul factor care a contribuit la cresterea alarmanta a concentratiilor de metan in atmosfera in ultimii ani?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply