Învățarea unei limbi străine este o activitate mentală extrem de complexă. Necesită ca oamenii să-și amintească cuvinte, să distingă sunete necunoscute, să recunoască modele, să înțeleagă reguli gramaticale și să recupereze expresia potrivită la momentul potrivit. Toate acestea se întâmplă în timp ce ascultă, interpretează și pregătesc un răspuns.
Ar putea toată această activitate mentală să ajute și la menținerea unui creier îmbătrânit sănătos? Cercetările sugerează că da.
Îngrijorările legate de memorie și demență îi determină pe adulții în vârstă să caute modalități de a-și exercita creierul și de a-și menține funcțiile cognitive, fie că este vorba de rezolvarea crucișoarelor sau de cântat la un instrument muzical. Învățarea unei limbi nu pare a fi același tip de exercițiu cerebral, dar este o activitate complexă care implică mai multe procese mentale simultan.
Sunt lingvist și studiez achiziția, utilizarea și pierderea limbajului. Cartea mea nouă, “Mai Presus de Cuvinte: Cum Învățăm, Folosim și Pierdem Limbajul”, examinează limbajul și mintea de-a lungul vieților oamenilor.
Cercetările sugerează tot mai mult că învățarea limbilor străine și bilingvismul pot aduce beneficii cognitive — inclusiv pentru adulții mai în vârstă. Învățarea unei limbi străine poate, de asemenea, crea oportunități de comunicare și conexiune socială.
Creierul unei persoane rămâne capabil de schimbare pe tot parcursul vieții. Această capacitate de adaptare în răspuns la experiență este cunoscută sub numele de neuroplasticitate.
Învățarea sunetelor necunoscute, a vocabularului și a modelelor gramaticale necesită ca creierul să formeze și să întărească conexiuni. Învățarea limbilor angajează mai multe procese mentale simultan, cerând oamenilor să absoarbă și să recupereze informații, să observe când ceva nu funcționează și să se adapteze. Această efort mental susținut face din învățarea limbilor un exercițiu cognitiv deosebit de bogat.
Studiile asupra bilingvismului au constatat diferențe atât în densitatea materiei cenușii a creierului, care conține neuroni și conexiunile acestora, cât și în integritatea materiei albe, care constă în mare parte din fibre nervoase ce leagă diferite părți ale creierului.
Studiile au arătat o densitate mai mare a materiei cenușii sau o integritate mai puternică a materiei albe la persoanele bilingve, în comparație cu persoanele care vorbesc o singură limbă. Aceste constatări sugerează că experiența lingvistică poate fi reflectată atât în structura creierului, cât și în activitatea acestuia.
Dar diferențele cerebrale sunt doar o parte din imagine.
Un motiv pentru care cercetătorii sunt interesați de limbaj și îmbătrânire este ideea de rezervă cognitivă. Acest termen se referă la capacitatea de a-ți menține funcțiile cognitive în ciuda schimbărilor legate de vârstă sau de deteriorarea creierului.
Bilingvismul a fost propus ca un factor care poate ajuta creierul să facă față efectelor îmbătrânirii, deoarece gestionarea a două limbi impune cerințe continue asupra atenției și controlului cognitiv al persoanelor — ajutând în cele din urmă la întărirea rezervei cognitive.
Unele studii au constatat că persoanele bilingve care dezvoltă demență prezintă simptome la o vârstă mai înaintată decât persoanele care vorbesc o singură limbă. Acest lucru sugerează că bilingvismul poate oferi o anumită protecție împotriva ef
Sursa: Ars Technica
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply