Imaginați-vă că încercăm să descifrăm un mesaj secret, dar folosim un dicționar care nu conține toate cuvintele limbii. Cam așa funcționează, de zeci de ani, studiile genetice despre cancer: cercetătorii compară ADN-ul uman cu o „referință standard”, un fel de manual universal al genomului. Problema e că acest manual a fost construit pe baza ADN-ului câtorva persoane, fără să surprindă toată diversitatea genetică a omenirii.
Un studiu recent publicat în revista Cell Genomics arată că această limitare a referinței standard ne poate face să ratăm mii de mutații asociate cu cancerul. Cercetătorii de la Universitatea Washington, în colaborare cu rețeaua SMaHT (Somatic Mosaicism across Human Tissues), au analizat o linie celulară de melanom (un tip de cancer de piele) folosind o abordare inovatoare: pangenomul uman.
Ce este pangenomul? Gândiți-vă la el ca la o hartă genetică mult mai bogată, construită din ADN-ul a numeroase persoane de origini diferite. Spre deosebire de vechiul manual linear, pangenomul este un fel de „hartă interactivă”, care include variante multiple ale aceleiași regiuni de ADN, exact așa cum există în realitate la diferite populații.
Folosind această hartă complexă, echipa de cercetători a reușit să identifice mii de mutații potențiale care fuseseră complet trecute cu vederea atunci când au folosit referința genetică standard. Descoperirea arată că nu doar tehnologia de secvențiere contează în depistarea mutațiilor, ci și calitatea și diversitatea hărții genetice la care ne raportăm.
Inițiativa SMaHT, susținută de National Institutes of Health, are ca obiectiv să creeze primul catalog sistematic, la scară largă, al variațiilor genetice care apar pe parcursul vieții în celulele noastre. Aceste modificări, numite mutații somatice, pot juca un rol crucial în dezvoltarea bolilor, inclusiv a cancerului. O hartă genetică mai completă îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine de ce apar aceste mutații și cum pot fi ele detectate din timp.
De-a lungul decadelor, oamenii de știință s-au bazat pe o singură versiune a genomului uman, numită GRCh38. Însă această versiune nu reflectă toată bogăția genetică a speciei noastre. În special în regiunile ADN-ului care sunt repetitive sau complicate, comparațiile pot da rezultate false sau pot ascunde mutații reale.
Prin integrarea pangenomului, cercetătorii pot alinia secvențele de ADN mult mai precis, chiar și în zonele „greu de citit”, și pot descoperi variante genetice pe care altfel le-ar fi ratat. Mai mult, noua metodă permite chiar crearea unor „genomuri personalizate” pentru fiecare individ, folosind datele din pangenom pentru a aproxima cât mai fidel ADN-ul fiecăruia. Astfel, s-a reușit identificarea a până la 87% dintre variantele genetice majore din genomul unei persoane, fără a fi nevoie de o secvențiere completă, de la zero.
Aceste progrese deschid drumul către o medicină personalizată mai eficientă și o înțelegere profundă a diversității genetice umane. Pe măsură ce pangenomul este folosit tot mai mult, ne apropiem de momentul în care diagnosticul și tratamentul cancerului vor ține cont cu adevărat de unicitatea genetică a fiecăruia dintre noi. Rămâne de văzut câte alte mistere ne va ajuta această hartă genetică să descoperim în anii ce vin.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply