Cercetătorii germani au finalizat secvențierea celei mai importante linii de celule umane. Este vorba despre linia HeLa, care are o poveste cât se poate de interesantă.
Linia de celule umane HeLa a fost obținută prin recoltarea unei mici mostre de țesut din tumoarea cervicală a unei paciente, numite Henrietta Lacks. Henrietta a murit în 1951, de cancer, dar celulele recoltate atunci încă sunt folosite pe sacră largă de către cercetători. Este vorba despre cea mai populară cultură de celule umane, în lumea cercetătorilor din domeniul biologiei. Linia de celule HeLa a stat la baza elaborării a circa 60.000 de lucrări științifice și a fost folosită pentru dezvoltarea vaccinului antipoliomieltic. De asemenea cercetările efectuate asupra acestei linii de celule a fost răsplătite cu două Premii Nobel. În 2008 Harald zur Hausen, pentru descoperirea legăturii dintre virusurile Papiloma și cancerul cervical, iar în 2009 Elizabeth Blackburn, Carol Greider și Jack Szostak pentru studiile asupra telomerazei. Mai nou, linia HeLa este folosită în cadrul amplului program ENCODE, care caută să caracterizeze în detaliu genomul uman.
Cercetări anterioare au indicat faptul că celulele din linia HeLa, ca mai toate celulele tumorale, au un genom bizar, cu multe erori și cu copii suplimentare a mai multor cromozomi. Pentru a vedea în detaliu aceste alterări ale genomului, o echipă de cercetători de la Laboratorul European de Biologie Moleculară din Heidelberg, Germania, condusă de către Lars Steinmetz, a realizat secvențierea completă a genomului acestor celule, după care l-au comparat cu un genom uman standard. Rezultatele obținute au fost publicate în revista G3 (Genes, Genomics, Genetics) în ediția din 14 martie.
În urma secvențierii genomului celulelor HeLa s-a putut confirma faptul că cei mai mulți dintre cromozomi au cel puțin o copie suplimentară. Unii dintre ei au chiar cinci copii. Multe dintre gene sunt multiplicate, ajungânduse la patru, cinci și chiar șase copii ale aceleiași gene. De asemenea, porțiuni mari din cromozomul 11, și din alți cromozomi, s-au rearanjat ca și cum ar fi fost amestecate precum cărțile dintr-un pachet de cărți de joc. Din păcate, fără secvențierea genomului celulelor sănătoase ale lui Henrietta Lacks este greu de stabilit care este originea acestor alterări. Steinmetz subliniază că și în celulele altor tumori cervicale se întâlnesc rearanjări în interiorul cromozomului 11.
Fiind multiplicate în culturi de mai bine de șase decenii, linia de celule HeLa a acumulat erori care nu erau prezente în ADN-ul tumorii inițiale. Mai mult decât atât, celulele din linia HeLa nu sunt identice, iar Steinmetz crede că ar fi intersant de cercetat evoluția în timp a acestor celule.
Oricare ar fi originea modificărilor apărute în genomul celulelor linei HeLa, nou studiu, spune Steinmetz, ridică o întrebare. Mai sunt utile aceste celule ca model pentru biologia celulară umană? În prezent există linii de celule alternative, cum sunt cele de celule stem pluripotente induse, obținute din celulele fibroblaste extrase din piele, care oferă posibilități mult mai interesante pentru biologia umană.
Surse: Nature, Laboratorul European de Biologie Moleculară din Heidelberg, The genomic and transcriptomic landscape of a HeLa cell line (G3, 14 martie 2013)
