Potrivit cercetătorilor Universității din Leeds, ai Universității Regale din Belfast și ai Universității Stellenbosch din Africa de Sud, un mini-parazit, Pleistophora mulleri, nu doar alimentează canibalismul în rândul creveților de apă dulce Gammarus duebeni celticus, dar le și imprimă un comportament mult mai vorace, astfel că aceștia își consumă mult mai rapid hrana.
Canibalismul este des întâlnit în natură, dar acest studiu ar putea stabili dacă el este produs de infectarea cu paraziți. Explicația este aceea că, cel puțin în cazul acestor creveți, deși paraziții sunt foarte mici – cam cât o celulă roșie omenească – ei ocupă cu milioanele sistemul muscular al gazdei și se bazează pe hrana ingerată de ea. Or, această solicitare suplimentară de mâncare adusă în scenă de paraziți poate determina gazda să manifeste un comportament canibalic accentuat.
Parazitul în cauză ocupă regiuni masive din mușchi, așadar un crevete transparent va deveni opac din cauza aglomerării de paraziți din el. În mod interesant, cercetătorii au constatat că este posibil ca creveții infectați să nu mai poată vâna animale din alte specii cu aceeași eficiență, iar canibalizarea creveților mai mici ar rămâne singura cale de supraviețuire a celor infectați.
În plus, cel mai recent studiu a descoperit că creveții adulți neinfectați erau mai puțin predispuși să mănânce creveți tineri infecțați decât pe cei neinfectați. Altfel spus, evită să se infecteze, ceea ce este un lucru bun.
Deși studiul nu sugerează existența vreunei legături între paraziți și canibalismul uman, există dovezi că paraziții pot infecta și comportamentul oamenilor: parazitul Toxoplasma gondi afectează în mod direct chimia creierului. Studiul este oricum important în sensul înțelegerii influenței extinse a paraziților asupra sistemelor biologice.
