Într-o peșteră îndepărtată din sudul Australiei, cunoscută sub numele de Peștera Cloggs, arheologii au găsit artefacte vechi de 12.000 de ani, inclusiv vetre de foc în miniatură și bastoane misterioase. Potrivit echipei, aceasta ar putea fi o dovadă a celui mai vechi ritual transmis cultural cunoscut până în prezent.
Excavată parțial în anii 1970, Peștera Cloggs a fost recent subiectul unei noi investigații conduse de arheologul Bruno David și echipa sa de la Universitatea Monash. Săpăturile din 2020 a scos la iveală două instalații rituale distincte, fiecare incluzând o mică vatră de foc din care a ieșit un băț de lemn ușor ars. Datarea cu radiocarbon arată că unul dintre aceste bețe are o vechime de 11.930 până la 12.440 de ani, iar celălalt are 10.870 până la 11.210 de ani, ceea ce le face cele mai vechi artefacte din lemn descoperite vreodată în Australia. Bețele făcute din Casuarina, un pin nativ australian, prezentau semne de modificări deliberate, sugerând că au fost tăiate și lustruite până la o suprafață netedă. Analizele chimice folosind spectrometria de masă au dezvăluit, de asemenea, prezența acizilor grași pe bastoane, indicând faptul că acestea au fost acoperite cu grăsime animală sau umană. Absența hranei rămase în apropierea vetrelor și prezența reziduurilor grase i-au determinat pe cercetători să concluzioneze că aceste instalații au fost folosite în scopuri rituale specifice.
Artefactele descoperite la Cloggs Cave au o asemănare izbitoare cu un ritual istoric practicat de Gunaikurnai, un grup indigen care trăiește pe coasta de sud a Australiei. Acest ritual presupunea ungerea unui obiect de lemn cu unsoare și aruncarea lui într-un foc ritual, un act menit să facă rău unei alte persoane. Această practică, atestată de antropologi la sfârșitul secolului al XIX-lea, pare, așadar, să aibă rădăcini ce datează de mai bine de 12.000 de ani, evidențiind o remarcabilă continuitate culturală. Colaborarea dintre arheologi și bătrânii aborigeni a fost esențială pentru a înțelege pe deplin semnificația acestor descoperiri. După cum a subliniat Russell Mullett, un bătrân Gunaikurnai, documentarea istorică a acestor ritualuri de către etnograful Alfred Howitt în 1887 a jucat un rol crucial în transmiterea acestor cunoștințe. Fără aceste înregistrări, o mare parte din aceste cunoștințe culturale s-ar fi putut pierde, în special din cauza impactului colonizării și occidentalizării Australiei.
Studiul, publicat în revista Nature Human Behaviour, subliniază importanța integrării cunoștințelor culturale tradiționale cu analizele științifice moderne. Această abordare ne permite să spunem o poveste mai bogată, aproape completă despre strămoși și peisajele culturale în care au trăit.
