Acest mecanism puțin cunoscut ar putea salva curenții atlantici de haosul climatic

De câțiva ani, posibila prăbușire a unui pilon esențial al climei globale îi îngrijorează pe cercetători: Circulația de Inversare Meridională a Curenților din Atlantic (AMOC). Acest sistem gigantic de curenți oceanici joacă un rol crucial în redistribuirea căldurii între tropice și poli, influențând în special clima Europei și nivelul mării de-a lungul coastei estice a Statelor Unite. O eventuală oprire a AMOC ar putea perturba grav echilibrul climatic global. Totuși, un nou studiu publicat în Science Advances sugerează că un mecanism neașteptat ar putea conferi acestei circulații o rezistență mai mare decât se credea anterior.

AMOC funcționează ca o vastă bandă transportoare oceanică: în Atlanticul de Nord, apele reci și sărate se scufundă în adâncuri, curgând spre sud, către Antarctica. În acest proces, ele încălzesc regiunile temperate și atrag apele mai calde spre nord. Acest circuit contribuie la menținerea unei clime blânde în Europa și la reglarea temperaturilor în emisfera nordică. Însă stabilitatea lui depinde de un ingredient delicat: densitatea apei, dictată de temperatura și salinitatea sa. Cu cât apa este mai rece și mai sărată, cu atât se scufundă mai ușor. Însă topirea accelerată a gheții din Groenlanda și Arctica eliberează cantități uriașe de apă dulce, care diluează salinitatea și afectează formarea apelor dense. Rezultatul: formarea acestor ape grele, esențiale pentru buna funcționare a AMOC, a început să slăbească încă din anii 1990. Unele studii au estimat că AMOC ar putea încetini dramatic sau chiar colapsa până la sfârșitul acestui secol, ducând la scăderi bruște de temperatură în Europa de Nord și la modificări climatice majore.

Însă cercetările conduse de Marius Årthun, oceanograf la Universitatea din Bergen, oferă o rază de speranță. Analizând datele privind densitatea apei din Atlanticul de Nord și Arctica și integrându-le în modele climatice, echipa sa a identificat un fenomen compensatoriu neașteptat. Pe măsură ce planeta se încălzește, Arctica trece printr-un proces numit atlanticificare: apele mai calde și sărate din Atlantic pătrund din ce în ce mai adânc în această regiune, în timp ce gheața marină se retrage. Marea Barents, aflată la nord de Scandinavia, ar putea fi prima zonă complet lipsită de gheață. Această transformare favorizează formarea de apă mai densă, deoarece salinitatea crește, iar schimbul de căldură cu atmosfera devine mai intens. Potrivit lui Årthun, aceste noi zone de formare a apei dense — în special în Marea Barents și la nord de Svalbard — compensează parțial declinul formării în regiunile tradiționale, cum ar fi Groenlanda, Islanda și Marea Norvegiei. Astfel, se activează un fel de sistem natural de rezervă, care întărește reziliența AMOC în fața încălzirii globale.

Chiar dacă această descoperire temperează cele mai alarmiste scenarii privind o oprire bruscă a AMOC, incertitudinile rămân. Unii cercetători, precum Nicholas Foukal de la Universitatea din Georgia, avertizează că Arctica nu poate egala capacitatea Groenlandei de a produce ape extrem de dense. Bazinele adânci din jurul Groenlandei, expuse vânturilor polare, au fost istoric regiuni-cheie pentru scufundările masive de apă. De asemenea, nu se știe cât timp va putea continua acest mecanism compensator. Dacă topirea gheții va accelera și Oceanul Arctic se va încălzi prea mult, chiar și aceste noi zone s-ar putea destabiliza.

Totuși, studiul oferă o perspectivă mai nuanțată într-o dezbatere adesea dominată de scenarii catastrofice. El arată că Oceanul Arctic nu este doar un martor pasiv al schimbărilor climatice. Dimpotrivă, transformările sale în curs pot juca un rol activ în protejarea unor echilibre fragile. Cu toate acestea, concluziile cercetării nu ar trebui să devină un pretext pentru inactivitate. AMOC rămâne vulnerabil, iar sistemul climatic global continuă să fie sub presiune. Cu alte cuvinte, descoperirea scoate la lumină complexitatea remarcabilă a naturii — dar nu anulează urgența reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România