5
(3)

Ce-ar fi dacă un simplu test de sânge ar putea depista cancerul cu ani înainte de apariția primelor simptome? Un studiu american recent sugerează că acest scenariu, odinioară rezervat science fiction-ului, este acum tot mai plauzibil. Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins, conduși de Dr. Yuxuan Wang, au analizat mostre de sânge colectate cu zeci de ani în urmă și au reușit să identifice urme de ADN tumoral cu până la 3,5 ani înainte de stabilirea diagnosticului clinic. Rezultatele, publicate în revista Cancer Discovery, ar putea revoluționa metodele de screening oncologic – dar deschid și o serie de dileme medicale și etice.

Când o celulă canceroasă moare, ea eliberează în sânge fragmente din ADN-ul său. Aceste „semnături moleculare”, denumite ADN tumoral circulant (ctDNA), pot fi detectate prin secvențiere genetică. Teoretic, prezența lor trădează existența unei tumori, chiar și în lipsa simptomelor sau a semnelor vizibile la imagistică.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat plasma sanguină a 52 de persoane dintr-un studiu anterior. La unii pacienți, au identificat mutații specifice mai multor tipuri de cancer înainte ca aceștia să primească diagnosticul. În special, în cazul a trei persoane, aceste anomalii genetice au fost detectabile cu mai mult de trei ani înainte de apariția bolii.

Totuși, din cele 26 de persoane care au dezvoltat cancer la scurt timp după donarea de sânge, doar la 7 a fost identificat ADN tumoral, iar doar 3 dintre aceste cazuri au fost detectate cu mai mult de trei ani înainte. Așadar, deocamdată, testul nu are o sensibilitate suficientă pentru a fi utilizat la scară largă. Multe tipuri de tumori eliberează foarte puțin ADN în sânge, iar unele organe – cum ar fi creierul – sunt protejate de bariere biologice, precum bariera hematoencefalică, care împiedică ADN-ul tumoral să ajungă în circulație. Pe scurt, metoda este încă departe de a fi un instrument de screening de masă, dar deschide o perspectivă captivantă: cea a medicinii predictive, capabile să intervină cu ani înainte ca boala să devină vizibilă.

În forma sa actuală, testul se bazează pe tehnologii de secvențiere avansată a ADN-ului, care rămân costisitoare – de la câteva sute la mii de euro per analiză. Nu este fezabilă aplicarea lui la nivelul întregii populații, dar ar putea deveni un instrument extrem de util pentru monitorizarea persoanelor cu risc crescut, cum ar fi cele cu antecedente familiale de cancer. Acești pacienți ar putea beneficia de o supraveghere mai atentă și, poate, în viitor, de intervenții preventive – chiar înainte de apariția efectivă a unei tumori.

Detectarea atât de precoce a mutațiilor ridică întrebări esențiale. Ce se întâmplă dacă identificăm o anomalie genetică ce nu se transformă niciodată într-o boală? Cum prevenim alarmele false care pot duce la anxietate, investigații inutile sau chiar tratamente agresive?

Potrivit Dr. Catherine Alix-Panabières, specialistă în oncologie la Universitatea din Montpellier (neimplicată în studiu), implementarea unei astfel de tehnologii în clinici necesită „protocoale extrem de stricte și ghiduri clare pentru gestionarea descoperirilor incidentale”. Altfel spus, medicina trebuie să țină pasul nu doar cu inovația, ci și cu responsabilitatea. În ciuda limitărilor actuale, studiul de la Johns Hopkins demonstrează că, cel puțin în unele cazuri, cancerul poate fi detectat cu mult înainte de debutul simptomelor. Asta ar putea schimba radical strategiile de prevenție și tratament. Însă, pentru ca această viziune să devină realitate, este nevoie de cercetări pe scară largă – cu mii de participanți și progrese tehnologice care să reducă semnificativ costurile.

Până atunci, un lucru e clar: viitorul luptei împotriva cancerului nu se va duce doar în sălile de operație sau în laboratoarele de chimioterapie, ci – poate mai ales – în sângele celor care încă nu știu că sunt bolnavi.

Poll: Ce părere ai despre ideea ca un simplu test de sânge ar putea depista cancerul cu ani înainte de apariția primelor simptome?





Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 3

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating